Logica si gandire creativa. Metode inedite si rapide pentru rezolvarea rationamentului logic. Admitere la Facultatea de Drept - Alin Alexe
Cod produs: 9786062819781
Iti recomandam si
Descriere
Cartea aceasta, plecand de la un anumit pretext ‑ rezolvarea problemelor de rationament logic propuse la examenul de admitere al Facultatii de Drept din Universitatea Babes Bolyai Cluj ‑ este in esenta un manifest/proiect care isi propune sa arate cum pot sta alaturi si sa se potenteze reciproc, logica si creativitatea, intr‑o simbioza naturala, aratand ca cele doua nu sunt decat manifestari ale gandirii in exercitiul de cautare de noi perspective prin care surprindem modurile de organizare a lumii. Modurile si figurile silogistice nu reprezinta tocmai asta? Si, in general, coborarea prin deductie, de la general la particular, nu este oare tocmai surprinderea, dupa ce surpriza/uimirea/mirarea in fata frumusetii lumii tocmai a trecut, a rigorii logice a acesteia cristalizata intr‑o forma, forma logica? Si sesizand primele forme de organizare din lume, nu e mintea umana creatoare de „lumi” prin creare de forme, de data aceasta logice, nu fizice, dar desprinse si diluate din procese ale lumii fizice, mai apoi separate artificial prin limbaje formale, pana la neasemanare?
Daca, am citi din Wittgenstein, ca propozitia fundament este: (5. 61.) „logica umple lumea; limitele lumii sunt si limitele ei (adica limitele logicii, n. m.).
Deci in logica nu putem spune ca ceva exista in lume, iar altceva nu (subl. ns.) [...].
Nu putem gandi ceea ce nu putem gandi, deci nu putem nici sa spunem (subl. aut.) ceea ce nu putem gandi”, iar propozitia derivata este (5. 6.) „Limitele limbajului meu (subl. aut.) semnifica limitele lumii mele”, exact ca in matematica unde teorema e derivata din demonstratie si doar in scopuri didactice, de invatare, expunem, la nivel de manual, mai intai enuntul teoremei (5. 6.) si abia mai apoi fundamentul/demonstratia ei (5. 61.). Cu alte cuvinte logica expunerii este inversa logicii derivarii.
Si plecand de la spusele lui Wittgenstein, intr‑o lectura profana, dar nu departe de spiritul propozitiilor sale, sa ne inchipuim jocul onto‑noetic, penduland in tripleta realitate‑gandire‑limbaj. Iar in aceasta pendulare, sa sesizam rolul gandirii, de minare in adancurile realitatii, in cautare de principii pe care le formuleaza apoi cu ajutorul limbajului in „propozitii logice [ce] descriu osatura lumii, sau, mai degraba o reprezinta. Ele nu „trateaza” despre nimic. Ele presupun ca numele au semnificatie si propozitiile elementare au sens si in aceasta consta legatura lor cu lumea” (6. 124.)
Astfel, plecand de aici, doar ca pretext, nu ca fundament, gandirea nu ar ramane doar logica, prin legiferare, in schimb ar deveni si creativa, prin noutate, cand ar sesiza ca legea distributiei termenilor, (lege fundamentala a gandirii, si deci a logicii formale al carei enunt e deseori mutilat in manuale, ceea ce conduce la detrimente ale intelegerii) este, in fapt, o lege a bunului simt logic! Da, exista o lege de bun simt logic, dar pe care, noi, profesorii de logica o predam formal si rece, academic, deoarece ii ratam intelesul intuitiv, aproape de realitate, predand‑o ca pe ceva apodictic, care normeaza gandirea, ea fiind tocmai o expresie a realitatii, o generalizare a bunului simt logic care se naste din cercetarea realitatii, plecand dinspre realitate, si doar semetirea gandirii in exercitiul transgresarii realitatii o transforma prin slefuire/abstractizare, inlaturand orice amprenta ontologica, in apodictic, in norma ce regleaza functionarea gandirii.
Vom incerca sa demonstram aceasta in randurile de mai jos. Vom reda enuntul (complet) al legii distributiei termenilor (L. D. T.): Daca un termen e distribuit in concluzia unei inferente (imediate sau mediate) deductive, atunci, pentru ca inferenta sa fie corecta/valida (subl. ns., aici e partea care lipseste din majoritatea manualelor atunci cand enunta legea) el trebuie sa fie distribuit si in premisa in care apare. Deci L. D. T. este o lege a corectitudinii logice, o lege formala care vizeaza distributia termenilor intr‑o structura deductiva. Ea discerne intre inferente deductive valide atunci cand e respectata sau atunci cand nu e incalcata (ceea ce nu e acelasi lucru) si inferente deductive nevalide, atunci cand e incalcata.
Dar ce inseamna ca un termen e distribuit intr‑o propozitie categorica? Un termen se numeste distribuit daca e luat in considerare intr‑o propozitie categorica, in totalitatea sferei lui. Cu alte cuvinte, daca ne referim la toate elementele sferei unui termen, atunci el este distribuit, iar daca ne referim doar la o parte a acestor elemente, pe care termenul le desemneaza, atunci el este nedistribuit. Mai pe scurt: distribuit inseamna toti, nedistribuit inseamna unii.
Si acum, punand stavila jargonului academic, sa revenim la partea de bun simt logic. Ceea ce spune legea distributiei termenilor, in esenta, este ceva extrem de simplu, de bun simt: Daca ajungi sa vorbesti despre toti in concluzie, asigura‑te ca ai plecat de la toti in premise, altfel te vei trezi ca plecand de la adevaruri in premisa (Toti medicii sunt oameni/Toate portocalele sunt fructe) vei ajunge, in exercitiul derivarii prin deductie, la falsitati in concluzie (Toti oamenii sunt medici/Toate fructele sunt portocale) pentru ca ai vorbit doar de unii oameni/unele fructe in premisa (unde termenul era deci nedistribuit) si ai ajuns sa vorbesti de toti oamenii/toate fructele in concluzie (unde termenul este deci distribuit), adica ai facut o extindere ilicita prin conversiune a unei proprietati (medic/portocala) de la o parte a clasei oamenilor/fructelor la intreaga clasa.
Deci e de bun simt sa rationam deductiv de la:
unii (in premisa)
unii (in concluzie)
nedistribuit nedistribuit
toti (in premisa)
unii (in concluzie)
distribuit nedistribuit
Legea distributiei termenilor nu spune nimic despre acest caz, adica: ce se intampla daca un termen este nedistribuit in concluzie, cum ar trebui sa fie in premisa? Tot ceea ce nu e explicit interzis, e permis. Deci in aceste doua cazuri legea nu este incalcata.
toti (in premisa)
toti (in concluzie)
distribuit distribuit
La acest caz se refera legea. Deci in acest caz e respectata L. D. T.
unii (in premisa)
toti (in concluzie)
nedistribuit distribuit
Si la acest caz se refera L. D. T., implicit, per a contrario. Daca in cazul 3 inferenta e valida, cand legea e respectata, in cazul 4 cand legea nu e respectata, inferenta e nevalida.
Dai dovada de lipsa de „bun simt” atunci cand plecand de la un adevar despre unii, te astepti sa deduci un adevar despre toti. Ai plecat de la adevar, ai incalcat pe drum legile bunului simt logic, atunci nu te mai mira ca ai gandit incorect si ai ajuns la fals. Q. E. D.
Daca vom incerca sa aducem in predarea logicii si ingredientul numit intuitie sau bun simt, care‑i apropie elevului notiunile abstracte, despre distributie, validitate, deductie s. a. m. d., de intelegere, atunci nu vom mai auzi in spatiul public nedumeriri despre folosul si importanta logicii si nici neintelesuri majore ale unor idei, aproape banale, dar exprimate in termeni seci, abstracti, care le fac in cele din urma neinteligibile.
Exista un frumos proverb chinezesc care suna asa: „atunci cand arati luna cu degetul, imbecilul se uita la deget”. Logica este despre coerenta, deci despre frumusetea gandirii (frumusetea lunii si a lumii), nu despre instrumentele (SiP, SaP, SoP) cu care aratam inspre aceasta.
Specificatii
| Brand | Universitara |
| Numar pagini | 110 |
Recenzii
Intrebari si raspunsuri
Informatii
TRANSPORT GRATUIT
La comenzi de peste 300 lei
VERIFICARE COLET
Deschiderea coletului la livrare
LIVRARE IN 24 H
Livrare la nivel national
POLITICA DE RETUR
Retur in termen de 30 zile
Imaginile produselor de pe site au caracter orientativ si sunt afișate cu titlu de prezentare. Depunem toate eforturile necesare pentru a ne asigura că informațiile pe care vi le oferim sunt corecte și complete, însă va rugăm să consultați întotdeauna ambalajul produsului. Producătorii pot modifica ambalajul fără o înștiințare prealabilă, astfel că nu suntem răspunzători de eventuale diferențe (culoare, formă, aspect) între imaginea afișată pe site și cea a produsului livrat.
Solicita discount
Pachetul a fost adaugat in cos!
Aboneaza-te la newsletter pentru a primi oferte!
CONTACT
INFO
