Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum
și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a
citi și a înțelege Politica de
Cookie, Politica de
Confidențialitate și Clauze și
Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și
condiții.
„Fiul meu este un corp plutitor intr-o apa neagra, el bate la usa, nu vrea sa ma deranjeze, merge in virful picioarelor, lipit de pereti, ocupa atit de putin spatiu, incit imi vine sa-l leg de scaun si sa-l hranesc fortat, el ma imbratiseaza uneori, iar eu nu-l string prea tare, pentru ca mi-e teama sa nu-l sparg in bucati. Fiul meu este de sticla si il admir in tacere, pentru ca s-a intors la mine, desi nimeni din lumea asta imputita si coclita n-a crezut ca acest pui de jidan cacacios si incapatinat va putea supravietui.”
„Am dat sa ma ridic, dar imi era imposibil. – Fir-ar sa fie, am uitat sa ma prezint! Steinhardt! S-a aplecat, mi-a intins mina, a ezitat, apoi si-a retras-o. – Nu puteti sa va miscati. V-a lovit o masina. Mergeam spre casa si mi-a parut ca am auzit ceva in spatele meu. Nu stiu, Dumnezeu m-a facut sa intorc capul! Adica nu doar sa intorc capul, a fost mai mult. Am mers un colt inapoi si v-am gasit aici, pe drum. Va amintiti ceva?”
„Unii baieti din manastire aveau indatorirea de a «tipa» mincare la porci. Ca sa duca resturile de la bucatarie pina la porci era ceva drum, asa ca foloseau un carucior, in care transportau un bidon de plastic mare, de 60 de litri, plin cu resturi. Se intimpla uneori ca peste laturi sa fie aruncate si niste prajituri care poate se intarisera sau rincezisera prin camara. Eu si parintele Nicolae treceam intr-o zi pe acolo, pe linga cei care transportau bidonul, iar parintele s-a oprit si le-a zis: – Vedeti cum plutesc prajiturile acelea? Credeti-ma, cind am fost la puscarie, daca ne-ar fi dat in ziua de Paste asemenea mincare cum dati voi acum la porci… Pai, porcii astia sint niste boieri, maninca ciorba cu prajituri plutind pe deasupra… Aoleu si vai!”
Lavinia Balulescu s-a nascut pe 12 martie 1985, la Drobeta-Turnu Severin. Este scriitoare si jurnalista. A publicat trei volume de poezie, un roman si un volum de publicistica: Mov (Prier, 2004), Lavinucea (editia I, Cartea Romaneasca, 2007; editia a II-a, Casa de Pariuri Literare, 2017), Zmeii sint de treaba (impreuna cu tatal ei, Constantin Balulescu, Paralela 45, 2018), La mine-n cap (Cartea Romaneasca, 2013), Terasa Fericirii (Polirom, 2018). Este prezenta in mai multe antologii, iar doua povestiri ale sale au fost transformate in scurtmetraje in regia lui Marius M. Bogdan. Scrie si pe blogul personal, Ferma de ginduri. Lavinia a locuit in Drobeta-Turnu Severin, Timisoara si Bucuresti, iar acum locuieste in Cluj-Napoca.
Lasa o intrebare si in cel mai scurt timp vei primi un raspuns
Informatii
TRANSPORT GRATUIT
La comenzi de peste 300 lei
VERIFICARE COLET
Deschiderea coletului la livrare
LIVRARE IN 24 H
Livrare la nivel national
POLITICA DE RETUR
Retur in termen de 30 zile
Imaginile produselor de pe site au caracter orientativ si sunt
afișate cu titlu de prezentare. Depunem toate eforturile necesare pentru a ne asigura că
informațiile pe care vi le oferim sunt corecte și complete, însă va rugăm să consultați întotdeauna
ambalajul produsului. Producătorii pot modifica ambalajul fără o înștiințare prealabilă, astfel că
nu suntem răspunzători de eventuale diferențe (culoare, formă, aspect) între imaginea afișată pe
site și cea a produsului livrat.
Pachetul a fost adaugat in cos!
Aboneaza-te la newsletter pentru a primi oferte!
CONTACT
Sediu social: Sos. Dudesti-Pantelimon, nr. 42,Cladirea Rams Center, sector 3, Bucuresti