Ce sunt si ce vor sasii din Ardeal. Problema sasilor din Transilvania - Nicolae Iorga

In cele spuse mai sus am si indicat deosebitele directii in care se arata inraurirea saseasca asupra culturii romanesti. Putem trece acum la caracterizarea ideii mai de aproape.
Poporul romanesc este si pana astazi un popor de tarani. Orasele, in propria sa tara, nu si le-a cucerit inca economiceste. Dar, cand domnii Moldovei si Tarii Romanesti acordara, toate drepturile politice oraselor din tarile lor — adica in veacul al XV-lea, ei gasira inca urme limpezi si insemnate ale spiritului german de care erau insufletiti intemeietorii sasi, a caror influenta se intinsese asupra intregului cuprins dintre Carpati si Siretiu, precum si asupra intregului tinut de munte si deal din Muntenia. Baia din Moldova, mai veche decat domnia moldoveneasca insasi, era o creatie saseasca din veacul al XIII-lea, ai carui colonisti fusesera ispititi pe acest pamant strain prin minele de argint — poate chiar si de aur -; si, cand un sas calca in Campulungul romanesc, asezat asa de aproape de Brasov, si pe care inintasii sai il numeau Langenaue, sa caute cu pietate in biserica catolica mai noua, ai carei credinciosi de obarsie germana existau inca pe la 1690, locul de ingropare al acelui Comes Laurentius, al contelui orasenesc sas Lorenz, care a murit cu cativa ani inainte de 1300, cu cativa ani, deci, inainte de intemeierea „Domniei a toata Tara Romaneasca”, numita de obicei: a Valahiei sau a Munteniei.

N. IORGA