- C. G. Jung
In vreme ce in Biserica diferentierea crescanda intre rit si dogma indeparta constiinta de radacinile ei naturale infipte in inconstient, alchimia si astrologia incercau sa impiedice ca puntea care duce spre sufletul inconstient sa se naruie. Astfel, alchimia a oferit mereu ocazii pentru a proiecta acele arhetipuri care nu puteau fi integrate fara frictiuni in demersul crestin.
- C. G. Jung
L-am intalnit prima oara pe Jung in 1950 la Ascona. Aveam impresia ca ascult un intelept chinez sau un taran batran din Europa orientala, inradacinat inca in Pamantul-Mama si totusi atat de aproape de Cer. (...) Interesul pentru alchimie, iata printre altele, un punct comun. Pentru Jung, alchimia este un model al „individuatiei". Pentru mine, alchimistul inlocuieste natura si timpul ca sa obtina piatra filosofala si aurul — echivalente ale nemuririi.
- Mircea Eliade, "Incercarea labirintului"
A facut studii de medicina generala si psihiatrie la Basel, a fost profesor la Facultatea de Medicina din Zürich si medic-sef la clinica psihiatrica universitara Burgholzli. Este cu precadere interesat de psihoterapia clinica si, concomitent, de cercetarea experimentala si teoretica. Intre 1907 si 1912 colaboreaza intens cu Freud, acesta avand o influenta decisiva asupra lui Jung. Este atras in special de cercetarile acestuia legate de isterie si de vise. Ruptura cu Freud este marcata de aparitia lucrarii Wandlungen und Symbole der Libido (1912), in care Jung incearca o largire a orizontului de interpretare freudian si o implicita critica a acestuia. Aceasta ruptura il va duce la elaborarea unui sistem propriu de interpretare psihanalitica, axat pe reintroducerea culturii ca dimensiune fundamentala a omului si pe un ansamblu de concepte noi, deduse din experienta clinica.
Prefata editorilor
Prefata
Prefata la cea de‑a doua editie
II. SIMBOLURI ONIRICE ALE PROCESULUI DE INDIVIDUATIE
1. Introducere
A. Materialul
B. Metoda
2. Visele initiale
3. Simbolismul mandalei
A. Despre mandala
B. Mandalele in vise
C. Viziunea ceasului cosmic
D. Despre simbolurile Sinelui
1. Principalele concepte alchimice
A. Introducere
B. Fazele procesului alchimic
C. Reprezentari ale scopului si simbolurile lor
2. Natura psihica a operei alchimice
A. Proiectia continuturilor psihice
B. Atitudinea spirituala fata de opus
C. Meditatie si imaginatie
D. Suflet si corp
3. Opera
A. Metoda
B. Spiritul in materie
C. Opera de mantuire
4. Materia prima
A. Denumirile materiei
B. Increatum
C. Ubicuitate si perfectiune
D. Regele si fiul regelui
E. Mitul eroului
F. Comoara ascunsa
5. Paralela Lapis–Christos
A. Reinnoirea vietii
B. Marturii privind interpretarea religioasa a pietrei
a) Raymundus Lullius
b) Tractatus aureus
c) Zosimos si doctrina Anthropos‑ului
d) Petrus Bonus
e) Aurora consurgens si invatatura despre Sapientia
f) Melchior Cibinensis si parafraza alchimica a liturghiei
g) Georgius Riplaeus
h) Epigonii
6. Simbolismul alchimic in cadrul istoriei religiilor
A. Inconstientul ca matrice a simbolurilor
B. Motivul unicornului ca paradigma
a) Motivul unicornului in alchimie
b) Unicornul in alegoria ecleziastica
c) Unicornul in gnosticism
d) Scarabeul unicornut
e) Unicornul in Vede
f) Unicornul in Persia
g) Unicornul in traditia iudaica
h) Unicornul in China
i) Pocalul din corn de unicorn
Epilog
Anexe
Indice de ilustratii
Bibliografie
Indice de nume
Indice de titluri
Indice tematic