Dar niciun autor nu a reusit, totusi, sa stabileasca faptul ca, in spatele miracolului european, se afla o lege stiintifica. Este tocmai ceea ce incearca sa demonstreze fizicianul David Cosandey in vasta sa lucrare de sinteza de aproape 900 de pagini.
Ipoteza sa de pornire este ca, pentru orice dezvoltare stiintifica, cunoscuta de cele patru civilizatii mondiale (Europa occidentala, China, India, Islam) la momente diferite ale istoriei lor, a existat, in mod cert, o elita stiintifica. Societatea trebuie sa fie suficient de stabila pentru a permite aparitia unei clase de cercetatori care sa posede suficient timp si venituri pentru a se consacra pe deplin cercetarilor. Cosandey asociaza aceasta stabilitate cu doi factori: prosperitatea sau, cel putin, cresterea economica si divizarea spatiului civilizational in entitati stabile, a caror rivalitate, nefiind una distrugatoare, constituie un stimulent pentru stiintele aplicate.
Alte publicatii ale lui Jacques Demorgon: L’histoire interculturelle des sociétés. Pour une information monde (2002); Complexité des cultures et de l’interculturel. Contre les pensées uniques (2010); Déjouer l’inhumain. Avec Edgar Morin (2010); Complexité des cultures et de l’interculturel. Contre les pensées uniques (2015).
Dintre numeroasele sale publicatii, amintim: Conversations avec le Sphinx, les paradoxes en physique (1991); Regards sur la matière. Des quanta et des choses, cu Bernard d’Espagnat (1993); Le temps (1995); L’unité de la physique (2000); Petit voyage dans le monde des quanta (2004); Les Secrets de la matière (2008); Le Small Bang des nanotechnologies (2011); Tout n’est pas relatif (2017); Ce qui est sans être tout à fait. Essai sur le vide (2019).