Anti Love Story - Stefan Caraman

Drama unei povesti nu se ascunde in ceea ce se intampla in ea, ci in ceea ce se intampla in afara ei. Acel, „cear fi fost daca…”. Stii de ce te-am adus in Piata Romana? Aici e una din zonele cele mai aglomerate din Bucuresti, aici au inceput cele mai multe povesti si aici s-au terminat, aici autobuzele care intra in statie au venit cu cineva si au plecat cu altcineva, apoi au revenit iar, dar… cu altii, mereu altii. E ca un dans perpetuu, un dans bolnav, dansul umanitatii risipite in povesti. Si pentru ca aici Bucuresti mi-a dat si tot aici Bucuresti mi-a luat… Iar astazi vreau sa iti vorbesc despre reintoarceri, despre momentul pe care fiecare il traieste intro zi, acela in care isi aminteste si retraieste. Ai vrea sa te intorci, dar nu o faci, la ce bun? Insa unii o fac, inconstienti, disperati, obligati poate, ajung la punctul de plecare, dar acolo nu mai e nimeni, sau e altcineva, sau e cel pe care vor cu ardoare sa-l regaseasca, insa nu intalnesc decat o epava a acestuia, un personaj semanand vag cu cel pe care si-l amintesc, un strain, adica o poveste.