Ce spui dupa Buna ziua? Psihologia destinului uman - Eric Berne. Traducere de Anacaona Mindrila

Destinul omenesc arata ca oamenii ajung la acelasi deznodamant folosind mijloace diferite si ca, folosind aceleasi mijloace, ajung la deznodaminte diferite. Poarta cu ei, in minte, scenariul si contrascenariul, sub forma vocilor Parentale, care le spun ce sa faca si ce sa nu faca, poarta cu ei, de asemenea, propriile aspiratii, sub forma imaginilor pe care si le-a construit Copilul despre cum ar dori sa fie si, intre aceste elemente, isi construiesc reprezentatia.

In contextul reprezentatiei se trezesc incalciti intr-o plasa a scenariilor altor oameni: intai ale parintilor, apoi ale partenerului de viata si, mai presus de toate acestea, scenariul persoanelor care gurverneaza locul in care traiesc.”

Asa cum va puteti da seama din paragraful de mai sus, Ce Spui Dupa Buna Ziua? scrisa de Eric Berne este cartea care demonstreaza ca scenariile de viata sunt scrise in copilaria mica a fiecarui individ, sub influenta puternica si, uneori, nefasta a parintilor. Acest scenariu dicteaza intocmai tipul de viata pe care persoana o va avea, precum si cursul si parcursul general al vietii acestuia.

Astfel, in primii ani de viata, influentati de ceea ce aud, vad si simt din partea parintilor lor, copiii aleg si decid daca la maturitate vor fi fericiti sau nefericiti, vor avea o viata lunga sau se vor sinucide in tinerete, vor fi sanatosi sau bolnavi, vor fi obiectivi sau vor innebuni de-a binelea, vor fi prosperi sau vor fi saraci, vor avea o profesie de succes sau vor deveni oameni ai strazii. Fiecare scenariu nefast necercetat, neinteles si netratat se poate sfarsit intr-un mod tragic.

Cartea Ce Spui Dupa Buna Ziua? de Eric Berne ne face sa intelegem tiparele repetitive in care ne afundam si din care nu reusim sa iesim nici macar atunci cand dam dovada de vointa si determinare. Colectionam esecuri, dezamagiri, nefericiri, lacrimi si drame si incercam din rasputeri sa nu mai repetam greselile pe care le-am facut in trecut, insa cu toate acestea ajungem sa traim la nesfarsit acelasi tipar al infrangerilor profesionale, financiare, amoroase sau relationale.

De ce suferim? De ce suntem invinsi sau neinvingatori, in loc sa fim invingatori? De ce nu reusim sa ne schimbam vietile? De ce eforturile noastre sfarsesc in acelasi punct al mizeriei? Medicul Psihiatru Eric Berne, parintele analizei tranzactionale, autorul cartii Ce Spui Dupa Buna Ziua?, ne explica psihologia destinului uman dezvaluindu-ne cum se scriu scenariile de viata, cum putem identifica propriul scenariu de viata si care este iesirea din acest scenariu astfel incat sa dobandim autonomia asupra vietii noastre pentru a trai liberi, fericiti si impliniti. Eric Berne ne ajuta sa dobandim putere deplina asupra propriilor decizii asumate si intru totul constiente.

Ce spui dupa buna ziua? Psihologia destinului uman este cartea care ne destainuie prin intermediul analizei tranzactionale care sunt starile eului, cele mai frecvente contaminari ale starile eului, precum si modalitatile prin care aceste stari pot fi decontaminate. Fiecare individ dispune de trei stari ale eului: PARINTE – ADULT – COPIL. In functie de scenariul propriu, de tranzactiile sociale si de interactiuni, persoana in cauza este programat sa raspunda dintr-o anumita perspectiva a eului.

In starea de Parinte, individul simte, gandeste actioneaza, vorbeste si reactioneaza exact la fel ca unul dintre parintii sai pe vremea cand era copil.

In starea de Adult, persoana isi evalueaza in mod obiectiv mediul si calculeaza probabilitatile si posibilitatile acestuia pe baza experientei anterioare. Adultul functioneaza ca un computer. Memoria este computerul in care adultul inmagazineaza toate informatiile.

In starea de Copil, individul demonstreaza ca poarta inauntrul sau o fetita sau un baietel care simte, gandeste, actioneaza, vorbeste si reactioneaza exact asa cum facea persoana la o anumita varsta a copilariei. Starea de Copil se plaseaza undeva intre doi si cinci ani.

Aceasta carte scrisa de Eric Berne explica cel mai bine triunghiul SALVATOR – VICTIMA – PERSECUTOR, roluri pe care, rand pe rand, oamenii le tariesc in diferite relatii pe care le au. De exemplu, sotia batuta de sot este victima sotului ei, insa cand aceasta il denunta la politie, iar politia il aresteaza, femeia devine persectorul sotului care, ulterior, in urma rugamintilor si promisiunilor barbatului ei, aceasta isi poate retrage plangerea facuta la politie, devenind salvatoarea barbatului violent. In functie de context, in cadrul aceleiasi relatii, putem fi salvatori, victime si persecutori! Foarte interesanta este si tema simbiozei in care intra doua persoane carora le lipseste cel putin o stare a Eului, pentru a-si completa fiecare starile lipsa ale celuilalt.

De retinut este faptul ca, in cele mai multe cazuri, scenariul este dictat prin comenzile venite de la parintele de sex opus, iar modelul vine de la parintele de acelasi sex. Modelul reprezinta etalarea finala, calea sigura pentru a indeplini toate directivele scenariului de viata.

Pentru a te elibera din scenariul de viata programat de parinti, individul trebuie sa isi obtina autonomia prin recastigarea spontaneitatii, constientizarii si a intimitatii. Fara aceste atribute, persoana va actiona inconstient pe parcursul intregii sale vieti conform indicatiilor parintelui de sex opus, insa respectand cu strictete modelul specificat de parintele de acelasi sex.

Eric Berne s-a nascut in 1910 in Canada si a decedat in 1970 in California. A fost un psihiatru si un psihanalist de mare succes, parintele Analizei Tranzactionale si autor a numeroase carti relevante despre metoda crata de el.

Analiza Tranzationala, dezvoltata de Eric Berne in anii 1950 si practicata incepand cu anul 1960, cunoscuta pe scurt ca AT, este o metoda de natura psihanalitica, umanista si cognitiva utilizata de numerosi specialisti in psihoterapie, consiliere psihologica, psihanaliza, psihologie organizationala sau educationala.

Ce spui dupa buna ziua? Psihologia destinului uman de Eric Berne este o carte de 551 de pagini, structurata in 5 parti, 23 de capitole si 160 de subcapitole, care a fost gandita in principal ca un manual avansat de psihoterapie. Specialistii cu diferite orientari nu vor avea nicio dificultate in a traduce in propriul lor dialect cronicile scurte, simple ale analizei tranzactionale. Fara indoiala ca o pot citi si unii neprofesionisti, motiv pentru care am incercat s-o fac accesibila si pentru ei. S-ar putea sa necesite gandire, dar sper ca nu va presupune si decodificare.

Cuprins:
Nota asupra traducerii
Prefata
Semantica
PARTEA INTAI
Consideratii generale
Capitolul 1. Introducere
A. Ce spui dupa „Buna ziua?"
B. Cum spui „Buna ziua?"
C. O ilustrare
D. Strangerea de mana
E. Prietenii
F. Teoria
Capitolul 2. Principiile analizei tranzactionale
A. Analiza structurala
B. Analiza tranzactionala
C. Structurarea timpului
D. Scenariile de viata
PARTEA A DOUA
Programarea parentala
Capitolul 3. Destinul uman
A. Planul de viata
Magda
Della
Mary
B. Pe scena si dincolo de scena
C. Mituri si basme
Povestea Europei
Scufita Rosie
O reactie martiana
Un scenariu de tip Scufita Rosie
D. Asteptand rigor mortis
Scenariul „Asteptand rigor mortis"
Povestea Frumoasei din Padurea adormita
E. Drama familiala
F. Destinul uman
G. Perspectiva istorica
Capitolul 4. Influente prenatale
A. Chestiuni introductive
B. Influente ancestrale
C. Scena conceptiei
D. Pozitia la nastere
E. Scenarii ale nasterii
F. Prenume si nume de familie
Capitolul 5. Dezvoltarea timpurie
A. Influente timpurii
B. Convingeri si hotarari
C. Pozitiile — pronumele
D. Invingatori si invinsi
E. Pozitii triadice
F. Pozitiile — predicatele
G. Alegerea scenariului de viata
Capitolul 6. Anii de modelare
A. Programarea parentala
B. Gandire in stil martian
Butch
C. Micul avocat
D. Instrumentarul scenariului
Capitolul 7. Instrumentarul scenariului de viata
A. Rasplata scenariului
B. Porunca
C. Ispita
D. Electrodul
E. Saci si alte lucruri
F. Prescriptia
G. Modele parentale
H. Demonul
I. Permisiunea
J. Eliberarea interna
Chuck
K. Componentele scenariului de viata
Clementine
L. Aspiratii si conversatii
M. Invingatorii
N. Toti oamenii au un scenariu de viata?
O. Contrascenariul
P. Rezumat
Capitolul 8. Copilaria tarzie
A. Intrigi si eroi
B. Concesiunea
C. Cupoanele
D. Iluziile
E. Jocurile
F. Persona
G. Cultura familiala
Capitolul 9. Adolescenta
A. Ocupatii de timp liber
B. Eroi noi
C. Totemul
D. Simtaminte noi
E. Reactii fizice
F. Camera din fata si camera dosnica
G. Scenariu si antiscenariu
H. Imaginea despre lume
I. Tricoul inscriptionat
Nu poti avea incredere in nimeni
Nu asa face toata lumea?
Capitolul 10. Maturitatea si moartea
A. Maturitatea
B. Ipoteca
C. Dependentele
D. Triunghiul dramei
E. Speranta de viata
F. Batranetea
G. Scena mortii
H. Rasul de sub streang
I. Scena postuma
J. Piatra de mormant
K. Testamentul
PARTEA A TREIA
Scenariul in actiune
Capitolul 11. Tipuri de scenariu
A. Invingatori, neinvingatori si invinsi
B. Timpul scenariului
C. Sexul si scenariul
D. Timpul-obiectiv si timpul-cronometru
Capitolul 12. Cateva scenarii de viata tipice
A. Scufita Roz sau „Copilul nimanui"
B. Sisif sau „Iar am patit-o!"
C. Micuta domnisoara Muffet sau „Nu ma poti
speria!"
D. Batranul soldat nu moare sau „Cine are nevoie 
de mine?"
E. Ucigasul de balauri sau „Tata le stie pe toate"
F. Sigmund sau „Daca nu reusesti pe o cale, 
incearca alta"
G. Florence sau „Un lucru dus la bun sfarsit"
H. Scenarii tragice
Capitolul 13. Cenusareasa
A. Trecutul Cenusaresei
B. Povestea Cenusaresei
C. Scenarii impletite intre ele
D. Cenusareasa in viata reala
E. Dupa terminarea balului
F. Basme si oameni reali
Capitolul 14. Cum e cu putinta scenariul de viata?
A. Plasticitatea chipului
B. Eul mobil
C. Fascinatie si imprinting
D. Mirosul inodor
E. Presiunea anticipata si presiunea ulterioara
F. Micul fascist
G. Schizofrenicul curajos
H. Manechinul ventrilocului
I. Mai multe despre demon
J. Persoana reala
Capitolul 15. Transmiterea scenariului de viata
A. Matricea scenariului
B. Parada familiei
C. Transmiterea culturala
D. Influenta bunicilor
E. Suprascenarizarea
F. Combinarea directivelor scenariului
G. Rezumat
H. Responsabilitatea parintilor
PARTEA A PATRA
Scenariul in practica clinica
Capitolul 16. Etapele preliminare
A. Introducere
B. Alegerea terapeutului
C. Terapeutul ca magician
D. Pregatirea
E. „Pacientul de meserie"
F. Pacientul ca persoana
Capitolul 17. Semnele scenariului
A. Semnalul scenariului
B. Componenta fiziologica
C. Cum se asculta
D. Semnale vocale elementare
1. Sunete respiratorii
2. Accentele
3. Vocile
4. Vocabularul
E. Alegerea cuvintelor
1. Parti de vorbire
2. Cuvinte OK
3. Cuvinte din scenariu
4. Metaforele
5. Frazele de securizare
6. Subjonctivul
7. Structura frazei
F. Tranzactiile de sub streang
G. Tipuri de ras
1. Rasete conforme cu scenariul
2. Rasete sanatoase
H. Bunica
I. Tipuri de protest
J. Povestea vietii tale
K. Comutarile din scenariu
Capitolul 18. Scenariul de viata in terapie
A. Rolul terapeutului
B. Dozarea jocului
C. Motive pentru terapie
D. Scenariul terapeutului
E. Predictia rezultatului
F. Antiteza scenariului
Amber
G. Vindecarea
Capitolul 19. Interventia decisiva
A. Caile finale comune
B. Vocile din minte
C. Dinamica permisiunii
D. A vindeca pacienti versus a face progrese
Capitolul 20. Trei prezentari de caz
A. Clooney
B. Victor
C. Jan si Bill
PARTEA A CINCEA
Abordari stiintifice ale teoriei scenariului de viata
Capitolul 21. Obiectii la adresa teoriei scenariului de viata
A. Obiectii spirituale
B. Obiectii filosofice
C. Obiectii rationale
D. Obiectii doctrinare
E. Obiectii empirice
F. Obiectii privind dezvoltarea psihica
G. Obiectii clinice
Capitolul 22. Probleme metodologice
A. Harta si terenul
B. Grila conceptuala
C. Date slabe si date tari
Capitolul 23. Inventarul operational al scenariului
A. Definitia unui scenariu
B. Cum poate fi confirmat un scenariu
C. Introducere la inventarul operational al 
scenariului
D. Un inventar operational al scenariului
E. Un inventar operational condensat
F. Un inventar operational al terapiei
Anexa
Chiar asa, ce spui dupa „Buna ziua"?
Glosar
Lista figurilor

Publicata prima data de Bantam Books, 1972 by arrangement with Random House