Volumul I al lucrarii Concursul aparent de norme penale, denumit Teoria generala, este dedicat intelegerii subtilitatilor si profunzimii unei institutii juridice care s-a remarcat de-a lungul timpului printr-o diversitate de abordari teoretice a interactiunilor dintre normele de incriminare, cu consecinta dezvoltarii unei jurisprudente asupra conflictului de norme ce s-a dovedit a fi „o adevarata Marea Sargaselor, care nu ar putea sa nu puna in dificultate chiar si cel mai indraznet navigator judiciar”.
Studierea acestui volum permite cititorului sa inteleaga institutia supusa examinarii pornind de la normele juridice pana la concursul aparent sau veritabil de norme, continuand cu istoria institutiei si ceea ce ar trebui sa reprezinte fundamentul acesteia, ajungand in punctul in care aspectele definitorii ale concursului aparent de norme ii contureaza acestuia un regim suficient de bine inchegat incat sa ii scoata in evidenta importanta in planul dreptului substantial si in planul dreptului procesual penal si sa fie delimitat in mod corespunzator de concursul de infractiuni.
De aceea, teoria normei penale initiaza discutiile in aceasta materie si ne permite sa observam ca institutia concursului aparent de norme nu este dedicata exclusiv relatiei dintre infractiuni, ci sfera sa de aplicare se intinde si asupra conflictelor purtate intre normele integratoare ori intre acestea din urma si normele de incriminare.
Aparitia si evolutia istorica a concursului de calificari si fundamentul sau legatura acestuia cu principiul ne bis in idem / double jeopardy subliniaza ideea conceptuala de la care a pornit concursul aparent, prin desprinderea acestuia de concursul ideal/formal de infractiuni in scopul de a evita angajarea raspunderii penale a subiectului activ pentru mai mult decat ceea ce a intentionat legiuitorul. Concursul de calificari se aseamana atat cu concursul formal, cat si cu cel real de infractiuni, fiind aplicabil in cazul unitatii si pluralitatii de actiuni, delimitarea dintre cele doua institutii realizandu-se doar din perspectiva unei componente juridice despre care cititorul are ocazia sa ia cunostinta in urma parcurgerii paginilor acestui volum.
Aplicarea cumulativa a normelor aflate intr-o relatie de incompatibilitate poate sa aduca atingere principiului ne bis in idem sau double jeopardy, care interzice valorificarea aceluiasi element de doua ori si dubla sanctionare a unei persoane pentru aceeasi fapta. In completarea ideii principiale relevate de regula ne bis in idem / double jeopardy, teoria concursului aparent de norme penale are menirea de a identifica atat incompatibilitatea normelor la nivelul aplicarii efective, cat si a normei care va beneficia in final de aplicare exclusiva, care fac obiectul discutiilor in volumul II al acestei lucrari.
Vazand ca teoria concursului aparent de norme penale se afla inca la inceput de drum in Romania, in timp ce aceasta a cunoscut o continua dezvoltare in literatura straina, in cuprinsul lucrarii au fost examinate dispozitiile legale existente atat in dreptul intern, cat si in dreptul comparat, in scopul dezvoltarii unei teorii care sa serveasca partii generale a dreptului penal, ce manifesta totusi un interes deosebit si in partea speciala a dreptului penal, precum si unul mai redus, dar nu inexistent, in dreptul procesual penal. Rezultatul analizei atat a relatiilor dintre anumite infractiuni, cat si a intentiei reale a legiuitorului, precum si modalitatea de solutionare a conflictului in practica judiciara au permis evocarea unor deficiente ale procesului legislativ, consecinte ale lipsei unei conceptii unitare la momentul elaborarii normelor penale.
Consideratiile teoretice dezvoltate de-a lungul timpului in literatura de specialitate au fost supuse unei examinari aprofundate atat din perspectiva abstracta a normelor, cat si dintr-o perspectiva empirica, in functie de modalitatea de savarsire a faptelor, iar, odata cu aceasta, analiza jurisprudentei autohtone, straine, europene si internationale s-a dovedit a fi indispensabila cunoasterii si intelegerii unuia dintre cele mai provocatoare subiecte ale dreptului penal substantial.
Odata sadita teoria concursului aparent de norme penale in constiinta organelor legislative si judiciare, efectele ar fi vizibile atat in procesul legislativ, cat si in procesul penal, avand in vedere ca teoria se adreseaza deopotriva legiuitorului si judecatorului.
