Manuscrisele aflate in IAFAR, si anume, un numar de 63 de caiete ce contin Raspunsurile la Chestionarul VI. Nasterea botezul si copilaria, au fost primite in decada de dupa 1930. Aceste raspunsuri sunt rezultatul metodologiei lui Ion Muslea privind culegerea materialului folcloric si etnologic de pe cuprinsul intregii tari. Fondator al Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Romane”, a elaborat nu mai putin de 14 chestionare si 5 circulare. In Raportul de activitate pentru anul 1933–1934, Ion Muslea raporteaza simplu: „S‑au intocmit si raspandit alte trei chestionare, unul (VI) referitor la Nastere, botez si copilarie, altul (VII) privitor la Calendarul poporului pe lunile octombrie‑decembrie (cuprinzand si o anexa referitoare la Sezatoare si literatura ei – ghicitori, proverbe si framantari de limba).”
In deja bogata literatura despre nastere, mai ales din perspectiva ritualica, a simbolurilor, autorii acestora au incercat sa interpreteze si sa traduca pentru lectori semnificatiile obiceiurilor si credintelor producand o directie de cercetare inca prolifica si la noile generatii de etnologi si folcloristi. Demersul meu are o circumscriere precisa pe un set de documente despre nastere (Raspunsurile la Chestionarul VI, Nasterea, botezul si copilaria, elaborat de Ion Muslea) si pe modul in care acestea au ajuns sa existe in aceasta varianta si ce pot spune ele unei paradigme de cercetare actuale. In acest context atentia mi‑a fost indreptata asupra motivatiei lui Ion Muslea de a redacta un chestionar despre nastere. Primul motiv, cel mai evident, este ca intentia lui a fost indreptata catre riturile de trecere si atunci, desigur ca subiectul nasterea nu putea lipsi. Insa acest motiv nu este suficient si pentru modul in care a redactat acest chestionar. Maniera in care a conceput chestionarul despre nastere ma face sa cred ca este in stransa legatura cu curentele de idei care circulau in epoca, mai precis cu discutiile din perioada interbelica privind constructia natiunii, asa cum se poate observa in lucrari ale unor cercetatori precum: Maria Bucur: „satul era «marele rezervor de unde se premenesc si se alimenteaza energiile constructive ale tarii». Taranii reprezentau o resursa umana neexploatata, un repozitoriu de traditie si cheia puritatii etnice a natiunii romane.” (din „Introducere”)
In deja bogata literatura despre nastere, mai ales din perspectiva ritualica, a simbolurilor, autorii acestora au incercat sa interpreteze si sa traduca pentru lectori semnificatiile obiceiurilor si credintelor producand o directie de cercetare inca prolifica si la noile generatii de etnologi si folcloristi. Demersul meu are o circumscriere precisa pe un set de documente despre nastere (Raspunsurile la Chestionarul VI, Nasterea, botezul si copilaria, elaborat de Ion Muslea) si pe modul in care acestea au ajuns sa existe in aceasta varianta si ce pot spune ele unei paradigme de cercetare actuale. In acest context atentia mi‑a fost indreptata asupra motivatiei lui Ion Muslea de a redacta un chestionar despre nastere. Primul motiv, cel mai evident, este ca intentia lui a fost indreptata catre riturile de trecere si atunci, desigur ca subiectul nasterea nu putea lipsi. Insa acest motiv nu este suficient si pentru modul in care a redactat acest chestionar. Maniera in care a conceput chestionarul despre nastere ma face sa cred ca este in stransa legatura cu curentele de idei care circulau in epoca, mai precis cu discutiile din perioada interbelica privind constructia natiunii, asa cum se poate observa in lucrari ale unor cercetatori precum: Maria Bucur: „satul era «marele rezervor de unde se premenesc si se alimenteaza energiile constructive ale tarii». Taranii reprezentau o resursa umana neexploatata, un repozitoriu de traditie si cheia puritatii etnice a natiunii romane.” (din „Introducere”)
