Eminescu e de o rara indrazneala in poetizarea gandurilor. Plasticizarea ideii se indeplineste cu atata staruinta, incat intotdeauna castiga liniile sigure si colorarea vanjoasa a unei viziuni surprinse cu ochiul. Amintim numai monumentalul tablou, strans in doua versuri, care sensibilizeaza, starnind vaste ecouri sufletesti, o celebra teorie cosmogonica: "Dar deodat' un punct se misca... cel dintai si singur. Iata-l, cum din haos face muma, iara el devine Tatal"...
Lucian Blaga, Introducere la vol. M. Eminescu, Poezii filosofice, sociale si satirice, 1923
