Traducere de Lucia Popovici
„Un tur de forta. Superb, captivant, magistral.” (Simon Sebag Montefiore)
Dansul Natasei a fost nominalizata pentru Duff Cooper Prize si Samuel Johnson Prize (2003). In 2009 a primit prestigiosul Premiu „Przegląd Wschodni” (Polonia) pentru cea mai buna carte straina despre istoria Europei de Est.
O cuprinzatoare istorie culturala a Rusiei, tesuta din povesti si personaje extraordinare, Dansul Natasei acopera o perioada ce se intinde de la construirea Sankt-Petersburgului, sub domnia lui Petru cel Mare, si pina in anii regimului sovietic. Orlando Figes abordeaza domenii dintre cele mai diverse, de la arta populara pina la ritualurile magice ale samanilor asiatici, de la poezia lui Puskin pina la muzica lui Musorgski si Stravinski sau filmele lui Eisenstein, mobilizind o impresionanta distributie de artisti si aristocrati, revolutionari si exilati, preoti si libertini, tari si tirani. Titlul volumului este inspirat de o scena simbolica din Razboi si pace, in care tinara contesa aude o melodie populara si, instinctiv, incepe sa danseze. Pornind de la semnificatia dansului Natasei, autorul exploreaza tensiunile dintre cultura inalta si cultura populara, dintre componenta europeana si componenta asiatica ale culturii ruse si examineaza modul in care artistii, scriitorii si ginditorii rusi au construit mitul „sufletului rus”.
„Splendida. O panorama fascinanta a artei si vietii rusesti.” (The Independent)
„Dansul Natasei are toate calitatile unei tragedii epice.” (Mail on Sunday)
„E o lectura atit de placuta, incit ezit sa scriu prea mult, de teama sa nu dezvalui surprizele cartii.” (Anne Applebaum)
Orlando Figes este profesor de istorie la Colegiul Birkbeck, Universitatea din Londra. Este autorul a numeroase carti despre istoria Rusiei, cum ar fi: The Whisperers: Private Life in Stalin’s Russia (2008), Crimea: The Last Crusade (2010) si Just Send Me Word: A True Story of Love and Survival in the Gulag (2012). De acelasi autor, la Editura Polirom a aparut Revolutia Rusa, 1891‑1924. Tragedia unui popor (2016).
