Intr-o epoca in care medicina moderna abia facea primii pasi, in aceasta margine a Europei – unde administrarea eficienta a teritoriului si a populatiei a fost dintotdeauna o provocare – o epidemie de amploare capata proportii de sfarsit de lume. Ciuma lui Caragea de pilda, venita de la sud de Dunare, a ramas in memoria colectiva, generatie dupa generatie, pana in zilele noastre. Primul lucru pe care il stim azi despre participarea noastra la al Doilea Razboi Balcanic – petrecut exact un veac mai tarziu – este ca miile de victime din randul armatei romane au fost rapuse de holera, nu de inamic.
Practicile medicale si politicile sanitare pe care autoritatile s-au vazut silite sa le decida, precum si istoria aplicarii lor, ne ajuta sa intelegem mai bine drumul spre modernizare al Tarii Romanesti si Moldovei, iar mai apoi al statului roman, intr-o epoca marcata de progresul stiintific.
Analizele din volumul de fata, apartinand unor specialisti in istoria sociala, medicala si culturala a spatiului romanesc, privesc lucrurile in contextul larg al politicilor externe ale principatelor dunarene si ale Romaniei moderne, aratandu-ne in ce fel dinamica regionala a influentat reactiile politice si sociale in fata calamitatilor.
Ilustratia de pe coperta: „Ciuma si holera“, in Veselia, 27 aug. 1910 (detalii)
