Mizand pe originalitate conceptuala, ideatica si stilistica, autorul volumului De la divin la divan e perfect constient de riscurile pe care si le asuma oferind o lista de nume canonice aproape exclusiv masculine (singura exceptie fiind Virginia Woolf). Dar Catalin Ghita nu scrie pentru a evita riscuri, ci din nevoia de a le confrunta, dintr-o profunda convingere ca istoria culturii nu poate fi distorsionata prin interpretari contrafactuale, motivate ideologic. Spre deosebire de unii dintre criticii si teoreticienii contemporani, care investigheaza literatura de pe pozitii exclusiv ideologice, Catalin Ghita prefera sa porneasca de la textul literar pentru a reconstitui ulterior diferitele lui contexte si, in special, pentru a pune sub semnul intrebarii locurile comune ale interpretarii. Carmen Musat
Desi Catalin Ghita se erijeaza intr-un „nomenclator” menit sa ne reaminteasca figuri importante din literatura canonica europeana, se dovedeste mult mai mult: un excelent povestitor, un eseist- comentator al lumii, al ideilor, al culturii, un arhitect al textului care randuieste tensiunea, simbolurile, temele si relatiile dintre personaje, un ghid cultural si istoric, un critic social si un antreprenor de intertextualitate capabil sa creeze o retea de sensuri si referinte.
Camelia Dinu
