Desi multe descoperiri sunt produsul unor cercetari deliberate si al unei experimentari atente, unele dintre cele mai semnificative revelatii au fost rezultatul serendipitatii, adica al descoperirilor neplanificate, care apar in situatii neasteptate, cand gasesti ce nu cauti.
Chiar si atunci cand oamenii de stiinta au avut, pur si simplu, noroc - cum ar fi Newton, care, conform legendei, ar fi fost lovit de proverbialul mar in cap - pasii care duc la o noua descoperire spun adesea o poveste diferita. Este nevoie de mai mult decat sa fii la locul potrivit, la momentul potrivit. Descoperirile fortuite nu sunt doar un produs al norocului, ci implica o minte deschisa la experiente noi (dupa cum spunea Louis Pasteur, „In domeniile observatiei, intamplarea favorizeaza doar mintea pregatita”), recunoasterea oportunitatii cand o intalnim, dar si o minte curioasa, care pune intrebari, cauta solutii si astfel, curiozitatea poate transforma o observatie aleatorie intr-o descoperire remarcabila.
De-a lungul istoriei, au existat multe inventii care au schimbat lumea, cum ar fi roata (inventata in jurul anului 3500 i. Hr.), care a revolutionat transportul, permitand oamenilor sa mute mai usor obiecte mai grele, sau masina (inventata in secolul al XIX-lea), care a modificat modul in care ne deplasam, permitand o mai mare mobilitate si crearea de noi industrii, ca turismul.
Multi oameni de stiinta si-au asumat sarcina de a face diverse inventii. Uneori, in timpul acestui proces, s-a intamplat ca, dintr-o data, accidental, cercetatorii sa descopere altceva decat se asteaptau, conform zicalei: „unde dai si unde crapa!”. Chiar daca una au cautat si alta au gasit, hazardul a dus la obtinerea unor rezultate care, uneori, s-au dovedit de o importanta uriasa in viata omenirii.
Stiinta si tehnologia se bazeaza adesea pe o planificare precisa. Cu toate acestea, ca in toate domeniile vietii, lucrurile nu merg intotdeauna conform planului. Multe dintre inventiile care au modelat societatea moderna nu ar fi vazut niciodata lumina zilei, daca nu s-ar fi facut cateva greseli pe parcurs, si daca oamenii de stiinta nu ar fi fost pregatiti sa exploreze aceste noi cai neasteptate catre descoperire. Problema unei descoperiri accidentale este ca omul de stiinta trebuie sa accepte ca a facut o greseala si sa vada cum ar putea beneficia umanitatea de pe urma acelei greseli. Acest lucru ne face sa ne intrebam cate posibile descoperiri intamplatoare au ramas nedescoperite. De asemenea, subliniaza importanta mentinerii unei minti deschise, caci succesele si descoperirile au loc tot timpul, trebuind doar sa fie remarcate.
Este adevarat ca diverse descoperiri au necesitat un anumit grad de genialitate, dar si niste conditii norocoase, pentru ca geniul sa actioneze. Niciunul dintre aceste „accidente” nu ar fi devenit o astfel de inventie de schimbare a lumii, fara persoana potrivita, care sa le recunoasca valoarea, asa cum a fost, de exemplu, Arhimede.
Una dintre cele mai folosite interjectii din lume, folosita atunci cand facem o descoperire, este „Evrika!”. Povestea acestei expresii incepe pe vremea lui Hiero al II-lea, care a fost rege al Siracuzei (Sicilia), intre anii 275 si 215 i. Hr. In acea perioada, Sicilia era o colonie greaca, unde locuia si Arhimede, cosiderat astazi unul dintre cei mai mari oameni de stiinta ai tuturor timpurilor. El a fost desemnat de rege sa determine puritatea aurului unei coroane pe care o comandase unui aurar, banuind ca acesta l-a inselat si a amestecat aurul cu argint. Dar, pentru a afla raspunsul, Arhimede nu trebuia sa distruga coroana. Dupa cateva zile, in timp ce facea baie (la baia publica), a observat ca, atunci cand a intrat in cada, apa a inceput sa se reverse pe marginile cazii, care era umpluta complet. Cu cat corpul i se scufunda mai mult in apa, cu atat mai multa apa curgea pe marginile cazii. Si-a dat seama ca gasise solutia la problema lui Hiero. Se spune ca a fost atat de entuziasmat de descoperirea sa, incat a sarit imediat din cada si a alergat pana acasa, fara sa-si aminteasca sa-si imbrace hainele, si strigand „Eureka, Eureka!” – care in greaca inseamna „Am gasit-o! Am gasit-o” (solutia la problema). I-a trecut prin minte ca o coroana doar din aur are o densitate mai mare si deci un volum mai mic (ca urmare disloca o cantitate mai mica de apa) decat o coroana care cantareste la fel, dar care contine si alte metale mai putin dense (ca argintul), care ar avea un volum mai mare si ar disloca deci un volum mai mare de apa (ceea ce se si intamplase in realitate, caci aurarul inlocuise o parte din aur cu argint). Problema rezolvata!
Oamenii de stiinta buni cauta semnificatia surprizelor, coincidentelor si greselilor. Cu putina curiozitate si perseverenta, ei pot transforma incidentele neasteptate in noi perspective.
In paginile care urmeaza, o sa descoperiti cum intamplarea, si nu procesul traditional, lung si logic de gandire si experimentare a jucat un rol cheie in descoperirea unora dintre cele mai mari inventii ale lumii.
Elementele chimice, materia fundamentala a universului 5
Fosforul, lumina din intuneric 6
Heliul, elementul nascut din Soare 9
Oxigenul, gazul vietii si sfarsitul unei iluzii 13
Stralucirea radiului 19
Iodul, un element chimic neobisnuit 27
Compusi organici cu rol in procese industriale 35
Celuloidul, primul material plastic semisintetic 36
Teflonul, descoperirea care n-a lipit nimic, dar a legat totul 40
Vascoza, panza intamplarii si povestea ascunsa 43
Alchimia plasticului: o calatorie in universul polietenei 46
Henry Perkin si moveina, descoperirea care a colorat lumea 50
Un caz de stralucire accidentala – senzorul molecular pentru nitrati 57
Ureea, prima fisura in zidul „fortei vitale” 58
Compusii clorurati, de la arme chimice la sarea de masa 61
Compusii clorurati, de la insecticide la sare de masa 63
Luciferina, molecula bioluminiscentei 64
Insulina, un reper in evolutia medicinei si a sanatatii populatiei umane. 74
Chinina, tratamentul salvator impotriva malariei 79
Botoxul, o toxina care ne schimba fata 83
Guma de mestecat 86
Coca-Cola. Legende si adevaruri despre originea sa 88
Locuri si lucruri fascinante de pe Pamant 97
Arhipelagul Galapagos, laboratorul natural al evolutiei speciilor 98
O insula cu statui misterioase - Insula Pastelui 101
Manuscrisele de la Marea Moarta 107
Tasmania. Pesterile de pe Valea Florentina 111
Pestera Movile. Evolutie in intuneric 117
Venus din Milo: simbol, istorie si controverse; circumstantele descoperirii 123
Machu Picchu, orasul - templu incas 130
Organisme de azi si de ieri 137
Machu Picchu, viata salbatica 138
Cand ataca broastele 152
Cand caldura este prea mare 153
Ötzi, o mumie naturala inghetata 154
Descoperirea unui dinozaur lucitor 158
Descoperiri microscopice 161
Povestea ADN-ului 162
Penicilina, primul antibiotic natural folosit de medici 166
Povesti cu bacterii. Ulcerul gastro-duodenal, o boala infectioasa 175
O aparare colorata 179
VELCRO, un “arici” cu doua fete 184
De la descoperire, la practica 187
Mucegaiul. De ce mucegaiesc alimentele? 188
Coca-Cola. Experimente amuzante si utilizari surprinzatoare 191
Fotosinteza in actiune 194
Cum iti poti crea propriul ecosistem inchis 196
Bioluminiscenta si chemiluminescenta in laborator. Lumina
care vine din reactii 199
Bibliografie 201
