Dragostea. 12 povestiri - A. P. Cehov

Traducere de Adriana Liciu In aceste 12 povestiri Cehov se dovedeste cu inefabilul sau amestec de luciditate trista si umor lipsit de sarcasm un maestru al nuantelor si subtilitatilor dulci-amare ale sufletului fara a scrie propriu-zis proza psihologica sau de idei. Pentru Cehov dragostea adevarata e departe de a fi ideala si lipsita de contradictii desi inevitabil idealizeaza. In mod esential ea se intemeiaza pe o comuniune fie si iluzorie in cazul celor amagiti de simtire si valori pe sinceritate constanta si devotament. Scriitorul are un ochi ager si infailibil pentru diferitele ipostaze ale iubirii de la dragostea impartasita la cea dispretuita la neputinta sau lipsa curajului de a iubi la dragostea frustrata ori care nu rezista incercarilor vietii dar si la dragostea platonica admiratoare si pentru diferitele surogate ale iubirii simpla atractie fizica senzualitatea rece mila condescendenta rutina nevoia egoista de a placea de siguranta ori statut. Nimic din ceea ce e omenesc nu scapa observatiei sale chirurgicale si totusi profund intelegatoare. In cele din urma in spiritul lui umanist dragostea intre un barbat si o femeie este legata de un caracter bun si de credinta in arta stiinta ori in profesie cu alte cuvinte in latura nobila a naturii umane.