Activitatea de cercetare s-a axat pe dimensiunea multidisciplinara a dreptului la informatie, respectiv o alta abordare fata de cercetarile anterioare, care a evidentiat legatura indisolubila dintre dreptul la informatie al individului si evolutia sa sociala, precum si multiplele fatete pe care informatia le imbraca, respectiv informatia economica, administrativa, stiintifica etc. Totodata, am prezentat si analizat formele in care dreptul la informatie al cetateanului, ca drept fundamental, poate fi afectat, prin manipularea ori cenzurarea informatiei.
Am cercetat modul in care legislatia romana, specifica diverselor domenii, reuseste sa asigure acel echilibru intre garantarea dreptului la informatie al cetateanului si limitarea acestui drept, pentru considerente ce tin de apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor, demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei, dreptul la propria imagine, desfasurarea instructiei penale, prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
Concluziile studiului reprezinta, in majoritatea lor, propuneri de lege ferenda, in scopul armonizarii unor prevederi deja existente.
