Spre deosebire de predicator care vesteste Cuvantul general al lui Dumnezeu, prorocul are, prin excelenta, responsabilitatea de a sta la dispozitia Duhului Sfant. Prin intermediul lui, Domnul isi poate transmite Cuvantul „pentru aici si acum" indreptandu-l in mod specific spre o persoana, spre un grup de oameni, spre o biserica, spre o tara sau spre o intreaga generatie.
Prorocul, la fel ca orice alt credincios si slujitor, trebuie sa fie un suflet „invatabil" si dispus la a ajusta, dupa Scripturi, modul de manifestare al darului pe care l-a primit din partea Domnului.
Prorocul trebuie sa fie credincios Domnului, transmitand cu fidelitate mesajul Duhului.
Totodata, in manifestarea darului profetic, prorocul trebuie sa fie credincios revelatiei Scripturilor.
Daca primirea si insusirea mesajului profetic autentic aduce zidire, sfatuire si mangaiere celui caruia ii este adresat, in aceeasi masura, respingerea acestui mesaj poate aduce de-a dreptul drame spirituale sau de alt ordin in viata celui impotrivitor.
Prorocul contemporan nu trebuie sa se lase impresionat de aparentele din viata unui om sau a unei Biserici, ci el trebuie sa se bazeze pe ceea ce Dommul, care cunoaste inimile si vede in ascuns, ii descopere despre viata unui om sau a unei Biserici. Prorocul contemporan autentic nu trebuie sa-i injunghie pe prorocii mincinosi, ca Ilie pe Carmel, dar cu siguranta ca Domnul vrea sa-l foloseasca pentru nimicirea si starpirea din mijlocul Bisericii Domnului a lucrarii lor amagitoare.
