Protagonistul nuvelei Inima de ciine, un profesor vizionar, incearca imposibilul: transplanteaza creierul unui barbat in trupul unui ciine. Animalul evolueaza spectaculos si devine omul revolutionar pe dos: un proletar lenes, betiv, lipsit de orice urma a idealului care i-a dat viata. Ideile nobile ale profesorului se naruie, ca o reprezentare a contextului istoric al Rusiei revolutionare a anilor’20 din secolul trecut. Parca pentru a intregi aceasta metafora a imposibilitatii, Insemnari pe mansete dezvolta imaginea vietii scriitorului in Rusia proaspat reformata: in haosul novator, un tinar scriitor se angajeaza intr-o institutie literara, careia incearca sa-i dea o identitate. Eforturile sale se pierd insa in labirintul birocratic, iar sperantele tinarului vor disparea odata cu locul pe care incearca in zadar sa-l schimbe.
Mihail Afanasievici Bulgakov, nascut la Kiev in 1891, fiul unui profesor de dogmatica de la Academia de Teologie din oras, absolva stralucit Facultatea de Medicina a Universitatii din Kiev, practicindu‑si, timp de patru ani, profesiunea cu deosebita competenta. Stabilit definitiv la Moscova in 1921, renunta la medicina in favoarea literaturii si publicisticii. De o mare diversitate – foileton, schita, povestire, nuvela, roman, farsa, drama etc. –, scrierile sale au o inconfundabila unitate a viziunii. Contestat adesea cu virulenta de critica vremii – sa nu uitam anii dramatici in care si‑a desfasurat activitatea literara, 1920‑1940 –, a reusit sa publice prea putin in timpul vietii, antologicele naratiuni fantastice Diavoliada si Ouale fatale, precum si romanul Garda alba numarindu‑se printre exceptii. Adevarata glorie a lui Bulgakov este postuma. Pina si capodopera sa, Maestrul si Margareta, la care a lucrat si dupa ce si‑a pierdut vederea, pina in ultima zi a vietii, a aparut in U. R. S. S. abia in 1967, an ce marcheaza inceputul publicarii masive a operelor lui Bulgakov peste granita, inclusiv in Romania.
