Istoria limbii romane - Alexandru Philippide

Istoria limbii romane cuprinde ciclul de prelegeri predate de Alexandru Philippide, intre anii 1893 si 1933, la Universitatea din Iasi. Pentru reconstituirea textului s-au folosit manuscrisul autograf al ultimelor doua parti ale cursului (Istoria sunetelor si Istoria formelor), precum si caietele unor fosti studenti ai lui Philippide, din diferite perioade (Mihai Costachescu, Iorgu Iordan, Ion Lazarescu, Elvira Irimia, Virginia Ghibu, Lucia Pop, Haralambie Mihaescu, D Strungaru). Textul, amplu adnotat, este completat de Bibliografie, un Indice de autori si un Indice de cuvinte, forme gramaticale, variante fonetice si elemente derivative, rezumate in limbi straine de circulatie (germana, engleza si franceza) si o Anexa in care au fost reproduse harti si fotocopii dupa manuscrisul autograf al lui Philippide si dupa caietele elevilor sai.

„Ca profesor, Philippide impresiona pe elevii sai si prin marea lui eruditie, dar si prin exemplul viu, de muncitor indirjit si de om pasionat pentru stiinta si pentru profesiunea pe care o practica. Opera lui Philippide despre originea poporului roman este nationala in cel mai inalt si mai frumos inteles al cuvintului, prin subiect, ca si prin rezultatele obtinute.” (Iorgu Iordan)

„Cind eram student, am ajuns la concluzia ca Philippide este unul din cei mai mari lingvisti din toate tarile si din toate timpurile. Datoresc imprejurarii ca l-am avut pe A. Philippide profesor faptul ca am inceput sa ma ocup de lingvistica si faptul ca m-am pasionat de aceste studii.” (G. Ivanescu)

Editie critica de G. Ivanescu, Carmen-Gabriela Pamfil si Luminita Botosineanu

Alexandru Philippide (1859-1933), profesor la Universitatea din Iasi, Catedra de Filologie Romana, intre anii 1893 si 1933, membru al Academiei Romane, este considerat fondatorul scolii lingvistice iesene. A debutat cu lucrarea Incercari asupra starei sociale a poporului roman in trecut, Iasi, 1881, teza de licenta, sustinuta in acelasi an. Au urmat: Introducere in istoria limbei si literaturei romane, Iasi, 1888, Principii de istoria limbii, Iasi, 1894, Gramatica elementara a limbii romane, Iasi, 1897, Originea romanilor, vol. I, Ce spun izvoarele istorice, vol. II, Ce spun limbile romana si albaneza, Iasi, 1925, 1928. Intre 1897 si 1905 a redactat portiunea A —dazvat a Dictionarului limbii romane al Academiei (manuscris aflat la Biblioteca Filialei Iasi a Academiei Romane). In seria de studii si articole, Idealuri (1891), Specialistul roman (1900), Specialistul roman. Contributie la istoria culturii romanesti din secolul al XIX-lea (1906-1907), Cum se apara specialistul roman (1908), Dictionarul Academiei sau basmul cucosului ros (1908), Un specialist roman la Lipsca (1909), Pseudostiinta contemporana (1911), Coincidente (1915), Prejuditii (1916) si altele, Philippide analizeaza directii si metode de cercetare, curente si doctrine lingvistice, filozofice sau literare, opere esentiale filologice (in sens larg), pentru a semnala, adesea in termeni duri, erori, confuzii, incoerente, superficialitate si inconsecventa. De-a lungul carierei didactice a predat cursuri de teorie a limbii (Introducere in stiinta limbii si Fiziologia sunetelor) si de istorie a limbii romane. Istoria limbii romane cuprinde ciclul de prelegeri sustinute de Alexandru Philippide, intre anii 1893 si 1933, la Universitatea din Iasi. Pentru reconstituirea textului, s-au folosit manuscrisul autograf al ulti-melor doua parti ale cursului (Istoria sunetelor si Istoria formelor), precum si caietele unor fosti studenti ai lui Philippide, din diferite perioade (Mihai Costachescu, Iorgu Iordan, Ion Lazarescu, Elvira Irimia, Virginia Ghibu, Lucia Pop, Haralambie Mihaescu, Diomid Strungaru). Textul, amplu adnotat, este completat de Bibliografie, un Indice de autori si un Indice de cuvinte, forme gramaticale, variante fonetice si elemente derivative, rezumate in limbi straine, de circulatie (germana, engleza si franceza) si o Anexa in care au fost reproduse harti si fotocopii dupa manuscrisul autograf al lui Philippide si dupa caietele elevilor sai.