De-a lungul a patru milenii, in existenta si evolutia lor milenara, (in spatiul de la nordul si sudul Dunarii si circumscris Carpatilor), romanii si inaintasii lor, vlahii, cu o puternica asimilare a slavilor, a unor migratori si a altor populatii locale, daco-romanii, dacii, traco-dacii si pre-tracii au cunoscut multiple forme de organizare social-politica: clanul familia, gloata primitiva, obstea gentilica, tribul, uniunea de triburi, regatul si imperiul antic, obstea sateasca, uniunea de obsti, cnezatul, voievodatul, principatul si imperiul, (medievale ori moderne), uniunea personala si reala de principate, regatul modern democratic, regatul autocratic, statul national-legionar si militarist, republica populara si cea socialista, ca in final sa se ajunga la un stat republican, care se doreste social, cu o democratie de tip occidental.
In principiu, notiunea de norme juridice este greu de conceput in afara existentei unui stat, chiar daca acesta tine de antichitate, de timpuri imemorabile. Lucrarile privind Istoria dreptului romanesc sau Istoria Statului si Dreptului Romanesc analizeaza, printre altele, evolutia normelor si raporturilor juridice, a statului, a societatii si persoanelor, incepand cu primul stat antic organizat si centralizat, printre care se enumera si Regatul Daco-Get constituit de catre marele rege Burebista, din anul (aproximativ) 82 i. Hr.
