Cartea s-a inchegat dupa invesnicirea sotului meu, ca marturie dramatica a unei povesti de iubire, flancata in ultimii ani, de suferinta generata de boala crancena. Mi-as dori ca aceste pagini sa transmita si "alianta" mea cu oricare biet suferind si apropiatii lui. Si sa nu le fie zguduitoare, de-a Domnul, vremea suferintei.
Nu exista iubire fara dorinta de a cobori in celalalt, de la ultimul etaj in subsol si invers, mereu si mereu, uluit sa ma intalnesc cu ceva necunoscut si sa ma bucur...
