Ivan cel Groaznic Putin si visul Marelui Urs. De la Imperiul Tarist la URSS si Federatia Rusa - Dan-Silviu Boerescu

Devenita mare putere europeana in urma victoriei obtinute in Batalia de la Poltava (1709) asupra lui Carol al XII-lea al Suediei, Rusia nu a incetat niciodata sa urmareasca obiectivul expansiunii sale spre vest si sud-vest, tintind in mod special Europa Centrala, Balcanii, Dardanelele si tarmurile Marii Adriatice.

Chiar daca istoricii considera asa-zisul Testament al lui Petru cel Mare (1725) un fals menit sa serveasca propaganda adversarilor sai, activitate intensificata in timpul Razboiului Crimeei (1854–1856), ideile ce i-au fost atribuite apocrif in acest text se regasesc in mod tulburator in actiunile ulterioare ale Imperiului Tarist, ale Uniunii Sovietice si ale Federatiei Ruse.

Indiferent de orientarea regimurilor de la Kremlin din ultimele trei secole, Rusia a ajuns statul cu cea mai mare suprafata din lume si cu cele mai multe semintii subjugate. Nu a ezitat niciodata sa-si extinda dominatia in toate directiile, inclusiv mult dincolo de Urali, in Siberia si in Asia Centrala, ajungand pana la tarmul Pacificului, ba chiar si pe continentul nord-american, acolo unde doar lipsa de viziune politica pe termen lung a facut-o sa vanda Alaska Statelor Unite in 1867 pentru numai 7, 2 milioane de dolari.

Desi, adesea, aliate ale puterii moscovite, Principatele Romane au simtit de mai multe ori pe pielea lor efectele acestei atitudini imperialiste, incepand cu anexarea Basarabiei din 1812 si ajungand pana la feluritele modificari ale granitelor din secolul XX, dublate si de teroarea politica a Ciumei Rosii in perioada comunista si nu numai…