Planeta Rilke. Totul se afla inlauntru si poate fi regasit, reinnoit, reinventat, cu forte nebanuite, astfel fiind reinventata lumea din preajma, care renaste prin tine si se implineste odata cu ceea ce esti, devenind, clipa de clipa. Fiinta noua, regasita in forul launtric, isi proiecteaza bogatia si forta, reinventand lumina, care straluceste, cucerind si binecuvantand totul. In paginile rilkeene vom gasi, adesea, o revarsare de lumina formatoare, de care poetul ne invata sa profitam, sa ne bucuram, reintorcandu-ne spre interioritatea de care nu este exclus ca ne-am instrainat. Fascinatia simtita fata in fata cu ceea ce esti, drumul spre tine insuti si drumul spre lume, unghiul din care sa te reapropii de universul tau unic se constituie, incet-treptat, intr-un demers unic, dotat cu forta de a te reinvata cum sa citesti cartea fiintei. Parcurgand-o fara graba, cu iubire, deci, atentie, intelegere, rabdare, inveti, in realitate, sa citesti lumea prin care treci, cantand.
Insemnarile jubilatorii se transforma, sub ochii nostri, in prelungirea incinselor lecturi de sine, in exces de forta, deci, intr-o iubire atat de puternica, incat elibereaza din lanturile fricii, devenind o lauda fiintei, o lauda facuta implinirii, poeziei, fabuloasei calatorii ai carei protagonisti suntem: Viata.
