Jurnal, volumul 2 - Ion Ratiu

„Securitatea l-a urmarit pe Ion Ratiu aproape 35 de ani. La inceput, in 1955, Tony, asa cum il denumisera ofiterii de securitate, a fost considerat un simplu «fugar» si «tradator de tara». La scurt timp a devenit «agent», „spion» si, in 1961, «terorist». Iar pe urmele unui terorist se sta o viata, nu doar 35 de ani. Urmarirea sa informativa a necesitat implicarea mai multor departamente ale serviciului secret comunist si a mai multor generatii de ofiteri de securitate, a unei retele de informatori care s-a dezvoltat in timp, cheltuirea a sute de mii de dolari si scrierea a mii de note informative, fie, interceptari si rapoarte.” Stejarel Olaru

„Din pacate, abia acum incepem sa-l cunoastem pe Ion Ratiu la adevarata lui valoare umana si nationala, prin eforturile fiului sau Nicolae, in sarcina caruia parintele sau a trecut publicarea memoriilor. Stejarel Olaru a asezat in pagina insemnarile zilnice ale lui Ion Ratiu dupa o munca de arhiva de o rara tenacitate. Istoricul si politologul pune cu profesionalism in lumina, ca editor al jurnalului, nimicnicia unui regim care a incercat – prin intermediul Securitatii– sa distruga un roman a carui vina a fost aceea ca isi iubea tara si nu ostenea sa se gandeasca din exil la eliberarea ei de sub regimul de ocupatie sovieto-comunist.” Marius Oprea

 

„Viata lui Ion Ratiu a fost plina de astfel de tradari, din partea unor prieteni, asa-zisi prieteni, colegi, membri ai propriului sau partid. Poate din pricina faptului ca tinea sa cultive un cerc atat de larg de cunostinte; cred totusi ca mai degraba din pricina geloziei, fiindca toate pareau sa ii vina atat de usor: succesul financiar, succesul la femei, succesul in sport, in cercurile jurnalistice si politice. Daca acest tip de resentimente constituie o trasatura specific romaneasca sau ine, in general, de natura umana e dificil de spus. Insa Ion Raiu s-a considerat intotdeauna un om foarte norocos. ” Nicolae C. Ratiu

ION RATIU (1917–2000) s-a nascut la Turda. La varsta de 21 de ani a obtinut licenta in Drept. Dupa ce a absolvit cursurile Scolii de ofiteri de rezerva de la Craiova, a fost trimis  la Regimentul 31 Artilerie din Cluj. In primavara anului 1940, la initiativa unchiului sau, Viorel V. Tilea, a plecat la Londra devenind cancelar diurnist la Legatia Romaniei. Dupa instaurarea regimului Antonescu si-a dat demisia de la legatie si a ramas in Marea Britanie unde si-a continuat studiile ca bursier la Cambridge. A devenit unul dintre liderii emigratiei romanesti. S-a remarcat in cadrul Central European Student and Youth Society, Free Romanian Movement, a fost corespondent al mai multor ziare, agentii de presa si posturi de radio din Occident. Din anul 1984, a infiintat si condus Uniunea Mondiala a Romanilor Liberi. In ianuarie 1990 s-a intors in Romania si a candidat la Presedintie. A fost deputat in Parlamentul Romaniei, vicepresedinte al Camerei Deputatilor, respectiv reprezentant al Romaniei la North Atlantic Parliamentary Council (NATO). In 1991 a fondat ziarul Cotidianul. A scris, printre altele: Policy for the West (1957), Romania de astazi. Comunism sau independenta? (1977), Moscova sfideaza lumea (1990), Cine ma cunoaste in tara asa cum sunt? (1991), Politica pentru Occident (1992), Clive si Anna: piesa in doua acte (1995).