Lacrima si har. Preotul martir Constatin Sarbu editia 2022

Parintele Constantin Sarbu a fost orfan crescut de o bunica simpla nestiutoare de carte care lucra cu ziua pentru a-l tine pe el la scoala dar plina de credinta in Dumnezeu. Ea ii zicea Tu sa te faci preot ca sa ma pomenesti si pe mine . El copil sarman cuminte modest obisnuit sa nu doreasca nimic sa renunte la orice Invatat de mic sa se roage lui Dumnezeu sa creada in El si sa viseze la ziua in care va fi slujitorul Lui la sfantul altar vis si ruga ce i s-au implinit. Toate zilele Parintelui au fost numai stradanie de a-i invata pe oameni de la lucrurile inalte pana la cele mici. Cine are o busola si se orienteaza bine dupa ea stie totdeauna cu siguranta incotro se duce. Cine are cuvantul lui Dumnezeu si se conduce mereu ascultator dupa el stie totdeauna unde va ajunge. Acela stie ca se duce spre Dumnezeu ca se duce dupa Dumnezeu si ca va ajunge la Dumnezeu pentru ca un astfel de suflet umbla in lumina. Lucreaza cat este ziua si este fiu al zilei I Ioan 1 7 A facut ani numerosi lungi si grei de detentie de care nu s-a plans niciodata si nu a acuzat niciodata pe nimeni fixandu-i-se apoi domiciliu obligatoriu in Baragan. Dupa 1965 a refacut in Bucuresti biserica Sapientei. Pentru credinciosii ce veneau acolo fiecare duminica era o preaminunata scoala de crestere duhovniceasca. Primeau putere si har dupa cum spunea Parintele si simteau o pace launtrica si o bucurie care le lumina viata si le dadea taria de a infrunta greutatile ei. Securitatea i-a cerut Parintelui cu marinimie sa-si aleaga singur sfarsitul. O operatie facuta de un medic bine instruit i-a adus mutarea din moarte la viata in ziua de 23 octombrie 1975. Parintele Ilarion Argatu chemat pentru ultima sa impartasanie a vazut in jurul capului Parintelui o aureola aurie si a exclamat Cununa de martir In ultima sa noapte de viata ne-a lasat cateva cuvinte-testament Eu voi fi permanent cu voi. Chemati-ma Nu uitati ca rugaciunea este totul si ca rugaciunea in biserica este si mai importanta.