Letopisetul Tarii Moldovei. O sama de cuvinte - Ion Neculce

Acest pamant al Moldovii n-au fost asedzat de demult de oameni sa fie fost trait intr-insul cu pace ce in cateva randuri au fost si pustiiu. Deci pentru acee nu sa afla letopisete scrisa de pamanteni vechi. Ce de la o vreme de la descalecatul lui Dragos-voda tarziu s-au apucat Urechi vornicul de au scris istoriile a doi istorici lesesti. Si l-au scris pana la domnia lui Aron-voda. Apoi au mai facut dupa Ureche vornicul si un Simion dascal si un Misail calugarul si un Evstratie logofatul si iar l-au scris cat au scris Ureche vornicul pana la Aron-voda. Numai acestie poate-fi au fost oameni neinvatati de n-au citit bine la istorii ca au defaimat pre moldoveni scriind ca sunt din talhari. Pentru aceasta dara nimene din scrisorile lor nici cele ce ar fi fost adevarate audzite sau vadzute a lor nu le pot oamenii crede. Iara pre urma acestora s-au apucat dumnealui Miron Costin vel-logofat de au facut un letopisat . Si cat n-au putut istovi Miron logofatul l-au istovit fiiu-sau Nicolai Costin biv-vel-logofat si l-au scris di-nceputul lumii aratand cine au trait pre acest pamant cu marturii a istorici sreini. Si l-au scris pana la Dragos-voda si de la Dragos-voda l-au scris di pe izvodul lui Ureche vornicul pana la Aron-voda. Insa mult l-au mai impo-dobit mai frumos si Miron logofatul si fiiu-sau Nicolai Costin. Iar mai inainte nu sa mai gaseste scris de Miron sau de fiiu-sau Nicolai. Poate-fi de ar fi si scrise de Nicolai logofatul dar or fi poate tainuite si pana acmu la ivala n-au iesit. Iara de la Dabije-voda inainte indemnatu-s-au si Ion Neculce biv-vel-vornic de Tara de Sus a scrie intru pomenirea domnilor. Insa pana la Duca-voda cel batran l-au scris di pe neste izvoade ce au aflat la unii si altii si din audzitele celor batrani boieri iara de la Duca-voda cel batran inainte pana unde s-a vid la domnia lui Ion-voda Mavro-cordat nici de pre un izvod a nemarui ce au scris sangur dintru a sa stiinta cat s-au tamplat de au fost in viiata sa. Nu i-au mai trebuit istoric strein sa citeasca si sa scrie ca au fost scrisa in inima sa. Deci va poftescu cetitorilor pre unde ar fi gresit condeiul mieu sa priimiti sa nu ganditi ca doara pre voia cuiva sau in pizma cuiva ce precum s-au tamplat cu adevar s-au scris. Doar niscaiva veleaturi a anilor de s-or fi gresit iara celelalte intru adevar s-au scris. Mai socotit-au si din letopisatul lui Evstratie logofatul si a lui Simion dascalului si a lui Misail calugarului neste cuvinte cateva de nu le-au lasat sa nu le scrie ce le-au scris macar ca dumnealui Miron logofatul si cu Nicolai fiiu-sau nu le-au scris si-i ocareste. Si sa cade sa-i ocarasca unde face ca sunt moldovenii din talhari. Bine face ca-i ocareste si dzice ca sunt basne. Iar pentru Dumbrava Rosie cum ca au arat-o Bogdan-voda cu lesii Miron logofatul au lasat de n-au scris. Dar acee dzic sa nu fie basna. Si pentru neamul Movilestilor si cum li s-au numit acest nume dintru Stefan-voda cel Bun Moghila iar nu-i basna. Si altele multe n-or fi stiut istoricii streini ca sa le pomeneasca toate. Deci o sama de istorii mai alese si noi nu le-am lasat sa nu le scriem. Insa nu le-am scris la randul lor ce s-au pus de o parte inaintea domniii Dabijii-voda s-au scris. Ce cine va vr sa le creada bine va fi iar cine nu le va crede iarasi bine va fi cine cum ii va fi voia asa va face. Ca multi istorici streini de alte tari nu le stiu toate cate sa fac intr-alt pamantu. Tot mai bine stiu cei de loc decat cei streini insa ce sa face in viiata lor iara nu in delungate vremi iar istoriile celi vechi mai bine le stiu istoricii ca le au scrisa iara nu audzite. Deci fratilor cetitorilor cu cat veti indemna a ceti pre acest letopisat mai mult cu atata veti sti a va feri de primejdii si veti fi mai invatati a dare raspunsuri la sfaturi ori de taina ori de ostire ori de voroave la domni si la noroade de cinste.