„Cum o sa ne traim viata asta?
Ce o sa ni se mai intimple?
Cind le citesti in carti, toate ti se par invechite, de parca le-ai fi stiut de cind lumea, dar cind iubesti tu insuti, iti dai seama ca nimeni nu stie nimic! Ca fiecare trebuie sa hotarasca singur pentru el. Dragile mele... scumpele mele surioare... Acum v-am spus tot... acum o sa tac... Voi grai numai ca nebunul lui Gogol: Tacere, tacere!...” (A. P. Cehov)
Traducere din limba rusa de Moni Ghelerter si V. Jianu
Anton Pavlovici Cehov, una dintre figurile marcante ale literaturii ruse a secolului al XIX-lea, s-a nascut la 17/29 ianuarie 1860, in orasul Taganrog. Intre anii 1867 si 1879 face studii primare si secundare in orasul natal, manifestind o puternica pasiune pentru teatru si scris. In 1879, cu o bursa primita din partea primariei orasului Taganrog, se inscrie la Facultatea de Medicina a Universitatii din Moscova, pe care o absolva in 1884. Intre timp, pentru a-si ajuta familia, care intimpina mari dificultati financiare dupa falimentul afacerii tatalui, incepe colaborarea cu citeva reviste umoristice, unde publica schite, povestiri, anunturi, reclame si parodii. In 1884 ii apare prima carte, Basmele Melpomenei, ce reuneste un numar de sase povestiri. Urmeaza In amurg (1887) si prima sa piesa de teatru, Drama Ivanov, reprezentata in premiera pe 5 octombrie 1887, la Moscova. In 1889, la Sankt-Petersburg, apare volumul Copiii. Povestiri de Anton Cehov. In 1896 are loc premiera piesei Pescarusul, urmata de Unchiul Vanea (jucata pentru prima data in 1899), Trei surori (cu premiera pe 31 ianuarie 1901) si Livada de visini (reprezentata in premiera pe 17 ianuarie 1904). Inca din timpul vietii i se tipareste editia de Opere, aparuta in zece volume, intre anii 1899 si 1902. Grav bolnav de tuberculoza, se stinge in statiunea Badenweiler din Germania, pe 2 iulie 1904, la virsta de patruzeci si patru de ani.
