Marire si decadere. Sociologia gustiana in context central-est-european dupa Marele Razboi. - Theodora-Eliza Vacarescu Zoltan Rostas

Scopul acestui volum este de a prezenta o serie de studii si sinteze despre re institutionalizarea sociologiei dupa Marele Razboi pentru ca anii cu incepere din 1918 au avut un impact puternic asupra fiecarei sociologii din Europa Centrala si de Est. A prezenta succint procesele de organizare a sociologiei din Bulgaria Cehia Polonia Romania Rusia si Ungaria este un demers justificat nu numai din perspectiva diferentelor fata de Occident ci mai ales pentru ca fiecare tara intr-un fel specific a conferit sociologiei o vocatie de modernizare a intregii societati. Aceasta vocatie militanta poate fi remarcata imediat de catre cercetatorul oarea in domeniu. Speram ca lectura antologiei va inspira proiecte de cercetare comparative cu scopul explorarii si intelegerii conexiunilor mai largi. Se poate observa cat de mult este legata dezvoltarea stiintelor sociale de gradul de dezvoltare a democratiei din fiecare tara. In cazul special al re pornirii stiintelor sociale dupa Marele Razboi putem nota ca destinele miscarilor sociologice au fost influentate de statutul tarilor respective castigatoare sau perdante dupa terminarea razboiului. In Polonia Cehoslovacia si Romania bazandu-se pe antecedente mai mult sau mai putin puternice sociologia s-a dezvoltat fara ingerintele autoritatilor uneori chiar primind ajutor din partea institutiilor statului. In schimb tarile care au pierdut razboiul precum Bulgaria Rusia si Ungaria au trecut prin revolutii revolte si atentate majore fapt ce a dus la aparitia unor regimuri politice ostile sociologiei. Din Rusia bolsevica si Ungaria horthista-conservatoare regimuri cu ideologii diametral opuse au fost alungati sociologii deja consacrati si a fost ingreunata sau chiar suspendata munca de cercetare a celor ramasi. In ciuda conditiilor foarte diferite toate sociologiile central-est-europene cel putin in tarile reprezentate in acest volum au ca numitor comun servirea binelui general si modernizarea natiunii de care apartin prin urmare angajarea lor publica este definitorie.