Moara cu noroc - Ioan Slavici

Moara cu noroc a aparut in 1881 intr-un volum Nuvele din popor care reunea mai multe scrieri idilice ale lui Slavici. Prin realismul analizei psihologice era insa in raspar cu idilismul moralizator al scriitorului ardelean iar prin subiect zdruncina credinta in ingenuitatea taranului. Un cizmar Ghita pornit de jos din patura taraneasca devine carciumar la rascrucea unor drumuri pe care trec tot felul de nelegiuiti. Ghita se inhaiteaza cu demonicul Lica Samadaul da de bani bani furati la care nu poate renunta. Ghita stie ca greseste punand banul mai presus de om mai presus de sotie Ana de copii si de morala populara dar nu se mai poate opri. Deznodamantul e pe masura presimtirilor negre de cor antic ale batranei care isi insoteste fiica si ginerele la carciuma deschisa intr-o veche moara care in pofida numelui se dovedeste fara noroc. O nuvela atat de puternica incat ecranizarea sa in 1957 a fost inevitabila. Intr-una din nuvelele lui Slavici a izbutit sa creeze o atmosfera. Aceasta nuvela e Moara cu noroc. Sunt aici tipuri expresive si tari caractere bine inchegate si o zugravire atenta si evocatoare a dorintei de castig din sufletul taranesc care anunta si egaleaza in multe locuri pasagiile cele mai caracteristice din Ion. Hangiul Ghita din Moara cu noroc framantat intre dragostea de sotie si pasiunea banului dominat de puterea diabolica a talharului Lica Samadaul e pe aceeasi linie cu celalalt hangiu al literaturii romane cu Leiba Zibal de la Podeni. Alexandru A. Philippide scriitor si traducator Ioan Slavici 1848 1925 . Scriitor si ziarist roman. Nascut la Siria langa Arad a facut studii de drept neterminate la Viena. Aici l-a cunoscut pe Eminescu. Dupa cateva slujbe marunte s-a apropiat de gazetarie pe care a practicat-o toata viata redactor la Timpul director al ziarului Tribuna la Sibiu fondator al revistei Vatra colaborator al Convorbirilor literare redactor al ziarelor progermane Ziua si Gazeta Bucurestilor in timpul Primului Razboi Mondial de unde i s-a tras a doua condamnare pentru colaborationism. Prima de un an o ispasise in Ungaria in 1888 1889 pentru activitatea sa nationala. Stabilit in Romania in 1890 a editat colectia de documente Hurmuzaki a continuat sa scrie si sa publice proza teatru povesti populare studii istorice. Nuvele Popa Tanda 1873 Budulea Taichii 1880 Moara cu noroc 1880 considerata o capodopera a genului Padureanca 1884 etc. Romane Mara 1894 Din batrani 1902 Din pacat in pacat 1924 etc.