Axul motor al modernizarii societatii romanesti a fost recapatarea sentimentului demnitatii. Modernizarea insemna, pentru Alecu Russo si alti patrioti din generatia sa, indreptarea din sale, incetarea „coloverantiilor”, a temenelelor pe care salvarii, spre deosebire de pantaloni, le ingaduiau fara riscul de a pocni cusaturile. Din punct de vedere cultural, modernizarea ca verticalizare insemna recuperarea istoriografica a trecutului romanesc si crearea unui sistem de economie simbolica, legand organic cultura populara de cea a elitelor nationale. Anuntat de multe proiecte culturale, de la cele ale lui Ioan Heliade‑Radulescu, Gheorghe Asachi, Mihail Kogalniceanu sau Alecu Hurmuzachi, acest program a fost cel mai stralucit pus in pagina de societatea Junimea si Convorbiri literare. Din punct de vedere politic, tipul de modernizare pentru care luptau Alecu Russo si generatia sa presupunea, in formularea sintetica a lui Ion C. Bratianu, libertatea personala prin independenta nationala. Din punct de vedere economic,
modernizarea Romaniei presupunea dezvoltarea economiei romanesti prin adoptarea unui program economic care sa imbine armonios protectionismul economic necesar dezvoltarii industriilor nationale cu economia la scara umana, a micii piete libere. (Mircea Platon)
modernizarea Romaniei presupunea dezvoltarea economiei romanesti prin adoptarea unui program economic care sa imbine armonios protectionismul economic necesar dezvoltarii industriilor nationale cu economia la scara umana, a micii piete libere. (Mircea Platon)
