Universul spiritualitatii crestine deține un set de povestiri cu talc prin care oamenii erau indemnati sa cugete asupra faptelor savarsite si a modului in care purtarea lor prin lume se rasfrange asupra sufletelor in raport cu Divinul.
Pildele (Parabolele) lui Iisus reprezinta o continuare a zicerilor din Vechiul Testament (Proverbele lui Solomon) si sunt o descriere accesibila oamenilor din toate timpurile asupra Imparatiei cerurilor, un ceva inefabil, care nu poate fi descris decat ca o punere in scena prin poveste.
Astfel, Iisus, povestind celor care au ragazul sa asculte, le ofera, intr-un mod accesibil, ceva abstract si de neințeles intr-un alt discurs, explicand o realitate nevazuta cu una vazuta, povestind in pildele sale dinamica intrarii in Imparatia cerurilor.
Pildele lui Iisus ne vor transmite toate acelasi mesaj: bucuria regasirii. Imparatul din Imparatia cerurilor vine catre om. Povestirile cu talc ne arata, din diferite perspective si in felurite realitati, cum Dumnezeu iese mereu in intampinarea omului, dandu-i acestuia toata libertatea de a-L intalni. (Daniela Micu)
Pildele lui Iisus sunt scurte povestiri alegorice folosite pentru a transmite adevaruri spirituale profunde despre Imparatia lui Dumnezeu, moralitate si relatia omului cu divinitatea. Acestea foloseau elemente din viata de zi cu zi (agricultura, familie, comert) pentru a face mesajul accesibil, dar si pentru a-i provoca pe ascultatori la reflectie.
