Perioada 1859-1866, dominata de marele domnitor Alexandru Ioan Cuza, a fost marcata de reformele introduse intr-o maniera accelerata, cu scopul de a conecta tara si pe cetatenii sai la normele si cerintele Occidentului, scopul fiind unirea Principatelor Romane sub acelasi nume si sub aceeasi domnie.
In spatele oricarui om politic important se afla, adesea in modestie si anonimat, un suflet mare si puternic de femeie. Nascuta la 17 iunie 1825, la Iasi (d. 2 aprilie 1909 la Piatra-Neamt), Elena Rosetti, fiica postelnicului Iordache, avea doar 18 ani cand s-a casatorit cu Alexandru Ioan Cuza. Relatia cu parintii si prietenii avea sa fie pastrata mai ales prin intermediul scrisorilor pe care doamna Elena Cuza le trimitea periodic acestora.
In spatele oricarui om politic important se afla, adesea in modestie si anonimat, un suflet mare si puternic de femeie. Nascuta la 17 iunie 1825, la Iasi (d. 2 aprilie 1909 la Piatra-Neamt), Elena Rosetti, fiica postelnicului Iordache, avea doar 18 ani cand s-a casatorit cu Alexandru Ioan Cuza. Relatia cu parintii si prietenii avea sa fie pastrata mai ales prin intermediul scrisorilor pe care doamna Elena Cuza le trimitea periodic acestora.
In scrisorile sale, Elena obisnuia sa dea relatii parintilor despre plictisul pe care incerca sa il alunge prin crosetat. Atenta la detalii, in toate scrisorile, ca un fel de laitmotiv, sotia isi scuza sotul ca nu scria nimic socrilor sai, fiind foarte ocupat.
Intr-o alta scrisoare, trimisa parintilor in prima zi de Craciun, din anul 1844, tanara sotie nota, fara sa ascunda adevarul amar al vietii sale cotidiene: Nu am noutati sa va dau, caci ies foarte rar, negasind placere decat la mine acasa; incolo societatea din Galati este de o monotonie fara asemanare. Mai tarziu, Doamna Elena Cuza mentiona in scrisorile sale ca, desi cunostea pe toate doamnele din Galati, frecventa doar pe doamna Ghica. Astfel, scrisorile de la rude sau simple cunostinte erau aproape singurele bucurii pe care doamna Cuza le putea avea in „exilul“ sau de pe malurile Dunarii.
In lucrarea Principesa Elena Cuza. Corespondenta si acte 1840-1909, editia a II-a, ingrijita de catre curatorii Virginia Isac si Aurica Ichim si publicata la Editura Sigma in 2014, sunt regasite epistole care alcatuiau corespondenta dintre doamna Elena Cuza si rudele, prietenii si apropiatii domniei sale. Acestea reprezinta remarcabile probe de stil, exersate in limba romana, dar si in franceza si germana.
In carte sunt expuse scrisori oficiale si particulare ale Elenei Cuza, pastrate la Biblioteca Academiei Romane, cat si altele, regasite in diverse publicatii sau fonduri de arhiva, precum Arhiva Cuza de la Biblioteca Academiei Romane sau fondul Alexandru Ioan Cuza de la Arhivele Nationale din Bucuresti, si totodata de la Arhivele Nationale din Iasi, cu indicarea sursei in nota bibliografica.
De asemenea, in carte pot fi regasite corespondente redactate de diverse personalitati marcante ale istoriei si culturii romanesti din epoca moderna si contemporana. Printre numele importante regasite in carte mentionam: Vasile Alecsandri, Mihail Kogalniceanu, Nicolae Kretzulescu, Alexandru Cantacuzino, Carol I, Titu Maiorescu, regina Elisabeta.
