Volumul Principii ale statului de drept. Evolutia istorica si relevanta actuala examineaza geneza si evolutia conceptului de stat de drept, precum si principiile asociate cu acesta sau generate pe cale pretoriana din normele constitutionale care consacra domnia legii. Invocata din abundenta in discursul public, in limbajul de specialitate si in practica instantelor de contencios constitutional, domnia legii a devenit o componenta esentiala a culturii politice si juridice a lumii libere.
Succesul pe plan politic si doctrinar-juridic al acestui concept-umbrela, ingloband un numar considerabil de norme si principii ale constitutionalismului liberal, se datoreaza in buna parte ambiguitatii sale. Definirea statului de drept intruneste doar un consens nominal din partea autorilor de drept public. Exista un acord cvasiunanim asupra imperativului suprematiei legii in raport cu vointa arbitrara a oamenilor, dar nu exista o formulare clara si univoca, general acceptata. Statalitatea de drept vizeaza in esenta o cultura a masurii, care trebuie insa redefinita in conditiile in care exista o tendinta clara de juridicizare a vietii sociale. Prin aceasta, ea dobandeste o dinamica proprie, capata contururi schimbatoare si conotatii neasteptate.
O cartografiere mai precisa a acestui concept poate fi realizata prin examinarea principiilor constitutionale de rang comparabil („principii concurente”: democratia, separatia puterilor, garantarea drepturilor fundamentale etc.) si a principiilor subsumate statului de drept sau generate de acesta. Lucrarea Principii ale statului de drept. Evolutia istorica si relevanta actuala analizeaza aceste principii, pe baza doctrinei si practicii justitiei constitutionale europene si romane.
