Sarbii din Romania. Documentar si studii despre remodelarea identitara. Editia a II-a - Miodrag Milin, Andrei Milin

Cei ce nu-si cunosc
(sau ignora) trecutul risca sa-si compromita viitorul!
Autorii

 

Daca societatea romanesca isi intoarce mereu capul catre demonii trecutului sau – atat al celui recent cat si al celui putin mai indepartat –, inseamna ca are motive temeinice s-o faca. Intrebarea este, doar, daca are si curajul sa-i priveasca in ochi. O reperare succinta si doar o enumerare superficiala a demonilor este insuficienta, daca nu se faptuieste si adevarata confruntare cu dansii.
Soarta minoritatilor conlocuitoare, peste tot in lume unde vietuiesc ele, e strans legata de soarta neamului in mijlocul caruia traiesc, dar dramatica in cele din urma, caci depinde si de destinul tarii matca de care sunt legati prin consanguinitate. Cei „de dincolo” sau „de dincoace”, adica dincoace de hotarul care-i desparte de ai sai conationali, au o dubla dificultate existentiala. Individul apartenent unei minoritati conlocuitoare este expus ispitelor si luptei cu batalioane mereu duble de draci – de doua ori mai multi ca la un autohton. Or, asta devine extrem de incomod si apasator – a trebuit sa constat fenomenul pe propria-mi piele. Ca situatia poate fi doar rareori avantajoasa, ca cea a mielului bland care suge la doua miorite, este exceptia care doar confirma si regula. In acest caz, in care, sa zicem, minoritarul in cauza stie sa-i mane pe necurati sa lupte intre ei, iar el sa ramana destins si odihnit, ar fi sansa ideala. Realitatea istorica ne arata, insa, mai degraba ipostaza contrarie si anume ca, diavolii din ambele parti ale granitei se unesc si pogoara pe capul bietului om cu pricina… Ei!, atunci sa vezi dandana, nefericitul minoritar ajunge in absoluta minoritate si al naibi de singur.
Cam asa ceva se petrece si cu Miodrag Milin prin aceasta carte. Dar, – ce anume face el? Nimic altceva, decat ca cerceteaza acribic multe, multe documente aflate aici si dincolo de hotar. Notand si scriind, el scoate la iveala fapte petrecute de o parte si de alta a gardului ghimpat. Facand toate acestea, evident ca el ajunge sa se lupte cu tot felul de demoni, mai mici sau mai mari, mai tineri sau mai batrani. Numai ca, el, cercetand si constatand istoria draceasca, poate sa deranjeze multa lume. Si unii si altii ar dori sa se creada despre ei cum ca ar fi ingeri. El este un arheolog de schelete ascunse prin beciuri, alaturi de alti „donquijoti” ai acestei teme…
Bata Marianov,
Frankfurt am Main – Timisoara, 2017

 

In general, se poate spune ca identitatea si solidaritatea etnica au fost adeseori folosite, in regiune, ca arme in lupta pentru putere dintre diferitele elite atunci cand au avut interesul sa o faca – altfel, aceste elite au incurajat nu vrajba, ci pacea intre etnii, mai ales cand a fost in interesul lor sa pastreze un status quo ante. Dar, principiul „dinte pentru dinte” s-a aplicat de-a lungul timpului si la relatiile interetnice in Banatul istoric (precum si in Transilvania), indiferent daca ambele parti sunt crestine sau nu. Daca o parte a considerat ca i s-a facut o nedreptate, a raspuns tot cu o nedreptate (in loc de „a intoarce celalalt obraz”).
Mihai Spariosu,
Timisoara – Cluj-Napoca – Barcelona