Indragostit de oamenii si meleagurile transilvane (pe care le-a strabatut de la un capat la altul, intre 1866 si 1868), prieten cu multi ardeleni (intre care Ioan Slavici), Mihai Eminescu a cunoscut indeaproape suferintele si visurile romanilor din acesta provincie.
In articole vehemente (pentru care i s-a intentat chiar un proces de presa), poetul denunta dualismul austro-ungar, atacand bazele constitutionale ale imperiului, in virtutea carora populatia romaneasca era total impielata si nedreptatita.
Amploarea si intensitatea pledoariilor sale pentru vechimea, continuitatea si drepturile romanilor din Transilvania pot fi urmarite si intelese de abia acum, datorita publicarii lor, pentru prima data, intre copertile aceleiasi carti si adnotarii competente a fiecarui text de catre profesorul Dimitrie Vatamaniuc.
