Sisteme informatice geografice in cartografie si cadastru - Constantin Nitu
Cod produs: 9786062801854
Iti recomandam si
Descriere
Informatiile documentare despre harti ne arata ca ele au existat inca dinaintea erei noastre: au fost gasite schite primitive la egipteni, chinezi, canadieni, amerindieni realizate pe suporturi foarte variate, incepand de la os, coji de copac, nisip, lemn, pietre etc. Continutul acestor schite se refera la suprafete restranse si reprezinta diferite elemente ale cadrului natural, ca reteaua hidrografica, lacurile, padurile, pesterile.
Cea mai veche harta ajunsa in Romania, zgariata pe o tabla de argint, este a Mesopotamiei, datand din sec. XIV-XV i. Cr.
Primele harti propriu-zise apar la grecii antici. Cea dintai harta greceasca a fost realizata de ANAXIMADRU din MILET si cuprinde lumea cunoscuta a timpului sau, inconjurata de OKEANOS, in ipoteza Pamantului plan.
Cele mai remarcabile rezultate cartografice in antichitate au fost construirea primului glob geografic de catre CRATES si imaginarea primelor sisteme de proiectie de catre HIPARH (sec. II i. Cr.) si PTOLEMEU (sec. II d. Cr.).
Romanii n-au imbogatit cu nimic baza teoretica a reprezentarilor cartografice, chiar daca au intocmit si ei harti numite itinerarii, necesare in razboaiele lor de expansiune. O astfel de harta este Tabula Peutingeriana.
In feudalism, dezvoltarea comertului atrage dupa sine intocmirea hartilor legate de necesitatile practice. Astfel se construiesc harti marine de catre italieni, cunoscute sub numele de portulane, care se refereau de obicei la bazinul unei singure mari.
Secolul al XVI-lea se caracterizeaza printr-o fructuoasa si valoroasa activitate cartografica, cei mai importanti reprezentanti ai acestei perioade fiind MERCATOR si ORTELIUS (olandezi). Mercator publica in anul 1578 un prim atlas de harti geografice dupa hartile lui Ptolemeu, dar reconstituite si corectate de el. La intocmirea hartilor, utilizeaza proiectia cartografica si propune mai multe proiectii, dintre care una pentru navigatie, care ii poarta numele, fiind folosita si in prezent.
Sec. al XVII-lea este cunoscut prin aparitia unor atlase care, pe langa hartile respective contineau si texte.
Din secolul al XVIII-lea merita amintita activitatea de intocmire a hartilor la scari mijlocii si mari. Prima harta topografica este harta Frantei a lui Cassini la scara 1: 86400.
In anul 1871 are loc primul congres de geografie, unde se pune problema alegerii meridianului de origine sau a primului meridian, probleme rezolvata in 1884 la o conferinta special convocata la Washington, cand s-a ales ca meridian de origine meridianul observatorului de la Greenwich.
La sfarsitul secolului al XIX-lea (1891), la Congresul de la Berna, pentru unificarea hartilor topografice nationale intr-o harta internationala, s-a adoptat propunerea lui A. Penck de a construi o harta a globului la scara 1: 1. 000. 000. In 1899 s-a hotarat intocmirea unei harti batimetrice a Oceanului Planetar la scara 1: 10. 000. 000 care a aparut in 1904.
Intre cele doua razboaie mondiale s-au realizat diferite tipuri de harti si atlase. Opera cartografica de importanta mondiala a acestei perioade este Marele Atlas Sovietic al Lumii.
Dupa al doilea razboi mondial, dezvoltarea cartografiei este in plina ascensiune, se continua cu intocmirea atlaselor nationale, a hartilor topografice pentru noile state aparute, cu aparitia unor dictionare poliglote, cu organizarea unor confe- rinte internationale de cartografie etc.
Dupa etapele „aproximarilor dimensionale, geometrizarii geografiei” si „aplicarii metodelor statistice in geografie”, anii 1960 marcheaza debutul etapei informatizarii cartografiei. Aceasta etapa se identifica cu debutul sistemelor informatice geografice (SIG), ea fiind conditionata de perfectionarea rapida a calculatoarelor. Primii pasi au fost marcati prin constituirea bazelor de date, care ulterior au putut fi utilizate si de catre alti beneficiari.
Un pas inainte in informatizarea cartografiei l-a constituit realizarea atlaselor electronice, care pot contine, pe langa informatiile unei baze de date traditionale, si informatie sub
forma grafica (harti generale, harti tematice, cartograme, blocdiagrame, cartodiagrame, profile etc.). Atlasele electronice prezinta avantajul modificarii rapide a informatiei continute sub forma grafica de la un eveniment sau fenomen geografic prezent la unul viitor, intrunind atributul de „operational” si „functional”.
CUPRINS
Capitolul 1. Cartografia, realitati si perspective-9
1. 1. Mic istoric al cartografiei/9
1. 2. Cartografia ca stiinta/12
1. 3. Functiile hartii/15
1. 4. Proiectiile cartografice/17
1. 5. Natura atributelor Z /21
1. 6. Procesarea datelor digitale/ 31
1. 7. Noi produse cartografice/36
1. 8. Concluzii asupra hartilor tematice/38
Capitolul 2. Notiuni generale de cadastru/39
2. 1. Scurt istoric al cadastrului/39
2. 2. Definirea, rolul, functiile si clasificarea cadastrului/41
Capitolul 3. Date geografice/49
3. 1. Date vectoriale, date raster si date de tip grila/ 50
3. 2. Organizarea datelor in baze de date/58
3. 2. 1. Baza de date/58
3. 2. 2. Proiectarea BD/ 59
3. 2. 3. Baze de date geospatiale /60
3. 3 Crearea bazei de date cadastrale /63
3. 3. 1 Stabilirea a entitatilor cadastrale si a atributelor acestora/ 63
3. 3. 2 Stabilirea straturilor bazei de date cadastrale/64
3. 3. 3 Parcela/65
3. 3. 4 Cladirea/ 67
3. 3. 5 Reteaua/70
3. 3. 6 Artera de circulatie /70
3. 3. 7 Proprietarul sau detinatorul/71
3. 3. 8 Relatii intre entitati/72
3. 3. 9 Baza de date de pozitie (straturi)/72
3. 3. 10. Constituirea bazei de date /74
3. 3. 11. Exploatarea bazei de date/76
Capitolul 4. Statistica si cartografia/78
4. 1. Istoricul statisticii si geostatisticii /78
4. 1. 1. Statistica/78
4. 1. 2. Geostatistica/80
4. 2. Metode statistice/80
4. 2. 1. Tabelarea si prezentarea datelor/81
4. 2. 2. Masurari ale tendintei centrale/82
4. 2. 3. Masuri ale variabilitatii /83
4. 2. 4. Corelatia /83
4. 3 Modele matematice si modele statistice/ 84
4. 4 Clasificarea elementelor, sisteme de clasificare/84
4. 4. 1. Coeficienti de corelatie /84
4. 4. 2. Analiza gruparilor/85
4. 4. 3. Calculul cantitatii de informatie a clasificarii/85
4. 5. Constructia hartilor statistice /88
Capitolul 5. Semiologia si cartografia tematica /90
5. 1. Definitii ale semioticii/90
5. 2. Semn si interpretare/ 91
5. 3. Semiologie grafica/ 93
5. 4. Inscriptii pe harti / 99
Capitolul 6. Sistemele informatice geografice si cartografia/ 102
6. 1. Sistemul informatic geografic/102
6. 2. Componentele sistemului informatic geografic /105
6. 2. 1. Sistemul informatic spatial/105
6. 2. 2. O definire practica a unui sistem informatic geografic /107
6. 3. Sisteme informatice geografice generale si dedicate / 109
6. 4. Analiza geospatiala /110
6. 5. Pachete de programe utilizate in SIG/ 111
6. 6. Integrarea in SIG a pachetelor de programe de analiza spatiala /112
Capitolul 7. Geostatistica si cartografia/ 114
7. 1. Interpolarea spatiala /114
7. 2. Metode exacte de interpolare/ 118
7. 2. 1. Interpolarea cu ponderea egala cu valoarea inversa a distantei/118
7. 2. 2. Metoda Kriging/119
7. 2. 3. Metoda celui mai apropiat vecin / 121
7. 2. 4. Metoda functiei bazei radiale /122
7. 2. 5. Metoda Shepard modificata/ 123
7. 2. 6. Triangularizare cu interpolare liniara /123
7. 2. 7. Metoda vecinului natural/ 124
7. 3. Metode aproximative de interpolare /125
7. 3. 1. Metoda regresiei polinomiale /125
7. 3. 2. Interpolarea polinomiala locala /126
7. 3. 3. Metoda mediei glisante /126
7. 4. Elipsa de selectie /127
7. 5. Modele de variograme/127
7. 6. Generarea izocurbelor si reprezentarea suprafetei 3-D /128
Capitolul 8. Harti si documente cadastrale/130
8. 1. Sisteme de proiectie, necesitate, utilizare/ 130
8. 1. 1. Generalitati /130
8. 1. 2. Sistemul de proiectie stereografica 1970 /131
8. 1. 3. Sistemul proiectiei stereografice 1930 a municipiului Bucuresti/ 133
8. 1. 4. Sistemul de impartire a foilor de plan pentru proiectia stereografica/133
8. 1. 5. Nomenclatura pentru proiectia stereografica a municipiului Bucuresti /135
8. 1. 6. Cartografierea planurilor cadastrale/136
8. 1. 7. Planul cadastral de ansamblu/138
8. 1. 8. Alte documente principale ale cadastrului
General/139
Capitolul 9. Cartografia folosind web sau telecartografia /142
9. 1. Necesitatea cartografiei folosind web sau telecartografiei /142
9. 2. Tendinte in cartografia web / 143
9. 3. Utilizatorii hartilor realizate pe Web /145
9. 4. Principii cartografice pentru web /147
9. 5. Publicarea de harti pe web /148
9. 6. Aspecte practice ale proiectarii hartii pe web/149
9. 7. Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara si telecartografia/ 153
9. 8. Harti turistice pe web / 154
9. 9. Atlase electronice pe web/155
9. 10. Harti meteorologice /156
9. 11. Harti de trafic / 157
Bibliografie/ 159
Anexa 1: Comparatia programelor SIG dupa sistemul de operare utilizat/ 163
Glosar de termeni SIG/165
Lista figurilor/177
Lista tabelelor/181
Specificatii
| Brand | Universitara |
| Anul publicarii | 2015 |
| Numar pagini | 181 |
| Greutate | 0.200 kg |
| Limba | Romana |
| Gen | Universitara |
Recenzii
Intrebari si raspunsuri
Informatii
TRANSPORT GRATUIT
La comenzi de peste 300 lei
VERIFICARE COLET
Deschiderea coletului la livrare
LIVRARE IN 24 H
Livrare la nivel national
POLITICA DE RETUR
Retur in termen de 30 zile
Imaginile produselor de pe site au caracter orientativ si sunt afișate cu titlu de prezentare. Depunem toate eforturile necesare pentru a ne asigura că informațiile pe care vi le oferim sunt corecte și complete, însă va rugăm să consultați întotdeauna ambalajul produsului. Producătorii pot modifica ambalajul fără o înștiințare prealabilă, astfel că nu suntem răspunzători de eventuale diferențe (culoare, formă, aspect) între imaginea afișată pe site și cea a produsului livrat.
Pachetul a fost adaugat in cos!
Aboneaza-te la newsletter pentru a primi oferte!
CONTACT
INFO
