Stramutarea germanilor din Radauti - Daniel Hrenciuc

Stramutarea germanilor bucovineni in 1940 a reprezentat un eveniment istoric care si-a pus amprenta intr-un mod profund asupra destinului comunitatii din Radauti, localitate aflata in partea de sud a Bucovinei istorice, in judetul Suceava. Efectele plecarii germanilor in 1940 s-au resimtit imediat asupra intregului oras, intrucat acestia detineau un rol considerabil in sectoare importante din Radauti, precum economia, industria, agricultura, mestesugurile, invatamantul si serviciile publice. Pentru un cititor neavizat asupra aspectelor istorice, sociale si politice care au stat la baza dislocarii comunitatii germanilor din Radauti, disparitia unei intregi comunitati atat de omogene si de dinamice poate aparea drept un eveniment neasteptat, dificil de inteles. In realitate, plecarea germanilor radauteni se incadreaza perfect in fenomenul mai larg al stramutarii germanilor din fosta Bucovina istorica, convenit in mod oficial de Al Treilea Reich prin continutul Conventiilor incheiate cu Uniunea Sovietica si cu Regatul Roman (convenit anterior prin intermediul protocolului aditional secret anexat pactului Molotov-Ribbentrop, 23 august 1939).
La 6 octombrie 1939, Adolf Hitler a rostit celebrul indemn Heims ins Reich! (Acasa in Reich!), adresat comunitatilor germanice traitoare in Europa Centrala si de Sud-Est. Ideea lansata oficial de catre Führer – desi fusese pregatita anterior cu multa migala in laboratoarele celui de-Al Treilea Reich – a provocat multa deruta, intrucat n-a oferit suficiente informatii despre grupurile care urmau sa fie stramutate: germanii din Europa de Sud-Est, din tinuturile baltice sau din Europa de Sud?
Modul in care au evoluat ulterior evenimentele a oferit si raspunsurile aferente vizavi de problematica complexa a stramutarii comunitatilor germanice in cel de-Al Treilea Reich. (din „Introducere”)