Ca orice domeniu, arta muzicala face mereu pasi Inainte ; ea se dezvolta prin noi mijloace de expresie, nimic si nimeni nu poate opri lucrurile pe loc.
Pina in pragul acestui secol (XX) intreaga creatie a omeniril atit cea de concept modal cat si cea de concept tonal s-a comportat unitar pe planul functionalitatii, caracterizindu-se prin existenta unui focus central polarizator de functil si de forte psihoemotionale, de la care porneau apoi celelalte ierarhizari si subordonari ale sunetelor in sistemele componistice utilizate.
Creatiile muzicale de variate stiluri si concepte, de diferite surse si origini, din toate directille si timpurile, de la diversele mari personalitati creatoare ale universului muzical, au mers pe acelasi unic si mare traiect, avind drept trasatura comuna: existenta centrului polarizator
