Scris intr‑un stil fluid, de o simplitate si o eleganta incintatoare, romanul Amorul conjugal (1949) exploreaza teme literare fundamentale, precum inspiratia literara, efectul muzei asupra creativitatii si descoperirii de sine, posibilitatile iubirii platonice si ale iubirii conjugale. Autorul surprinde cu o fina intuitie drama psihologica a unui diletant bogat care isi vede naruindu‑se cele mai inalte aspiratii: sa iubeasca o femeie si sa creeze o opera literara valoroasa. Retragindu‑se impreuna cu sotia la o vila izolata din Toscana pentru a scrie, Silvio Baldeschi isi da seama ca lungile nopti de dragoste ii secatuiesc puterile si ii propune acesteia o perioada de abstinenta, pina cind isi va incheia capodopera. Dar lucrurile iau o intorsatura tragica in momentul in care Leda e asaltata de avansurile barbierului, care ii viziteaza zilnic. Naratiunea la persoana intii transmite admirabil cititorului lipsit de alta perspectiva confuzia, nesiguranta, suferinta si sentimentul de infringere pe care le incearca protagonistul in momentul destramarii mariajului sau.
Traducere din limba italiana de Cerasela Barbone
Alberto Moravia (pseudonimul lui Alberto Pincherle, 1907-1990) s-a nascut in Italia, la Roma, unde este plasata si actiunea celor mai multe dintre cartile sale. Prozator, eseist, dramaturg si scenarist, a fost una din cele mai importante personalitati ale lumii culturale italiene din secolul XX. In scrierile sale a explorat, intr‑un stil realist, de mare impact narativ si patrundere psihologica, teme precum alienarea, coruptia morala, ipocrizia. Incepind din 1927, si‑a construit o cariera jurnalistica de succes, colaborind la cotidienele La Stampa, Gazzetta del Popolo, Corriere della Sera. Si-a facut debutul in 1929, cu romanul Indiferentii, foarte apreciat de critici si de cititori. Printre romanele si povestirile sale traduse in limba romana se numara: Iubitul nefericit (1943), Amorul conjugal (1949), Dispretul (1954), Povestiri din Roma (1954), Ciociara (1957), Noi povestiri din Roma (1959), Automatul (1962), Eu si el (1971), Voyeurul (1985). Prozele sale au atras regizori de film faimosi, precum Vittorio De Sica sau Jean-Luc Godard, care le-au adaptat pentru marele ecran.
