Traducere de Patricia-Maria Grumaz
Atata vreme cat nu avem nici o boala si nici un disconfort semnificativ, ne ducem zilele ca si cum am fi nemuritori. Chiar si cand vedem cu ochii nostri ca moartea ii secera nemiloasa pe cei apropiati, tot ne este greu sa intelegem ca asta ni se va intampla si noua intr-o zi. Ideea ca vom trai vesnic este adanc inradacinata in constiinta noastra. Dar nu cumva asa si este?
Venki Ramakrishnan, laureat al Premiului Nobel pentru chimie, ne poarta intr-o calatorie fascinanta la frontierele biologiei, pornind de la o intrebare surprinzatoare: Chiar trebuie sa murim? Trecand prin cele mai noi descoperiri stiintifice, el examineaza eforturile cercetatorilor din intreaga lume de a prelungi durata de viata prin modificarea fiziologiei organismului uman. Dar daca moartea serveste unui scop biologic necesar? Si care ar fi costurile sociale si etice ale incercarii de a trai vesnic?
Unii zic ca vom trai si vom vedea, altii se gandesc la colonizarea spatiului cosmic. Intre aceste doua idei extreme, Venki Ramakrishnan construieste o naratiune pertinenta, bazata pe date stiintifice obiective, si ne ofera o perspectiva avizata asupra acestui subiect.
„In aceasta carte, am analizat modul in care progresele din biologia moleculara au aruncat lumina asupra aproape fiecarui aspect al imbatranirii, analizand adesea cu scepticism unele dintre afirmatiile exagerate… Sper ca cititorii sa dobandeasca nu numai o evaluare a cauzelor care stau la baza imbatranirii, ci si capacitatea de a interpreta, in cunostinta de cauza, stirile si comunicatele de presa despre fiecare nou «progres» si de a judeca singuri cat de realiste sunt diferitele afirmatii.“ — VENKI RAMAKRISHNAN
