Dezbaterile privitoare la sfintele icoane intre Rasarit si Apus in perioada carolingiana
William Mitchell, cercetator literar american, si Gottfried Boehm, istoric de arta german, au initiat in urma cu trei decenii asa-numitul iconic turn. Este vorba despre „intoarcerea la icoana” sau „intoarcerea la imagine” care a cuprins in ultimele trei decenii toate domeniile de cercetare: stiintele umaniste, stiintele naturii, stiintele vietii, arta etc. Cercetatorii au inteles ca chiar discursul vorbit sau textul literar, pentru a putea fi intelese, sunt transformate in imagini la nivelul creierului. Cuvantul si imaginea au intrat astfel intr-o interrelatie, care arata ca prin fiecare cuvant rostit sau scris se realizeaza o comunicare simbolica, iar prin fiecare imagine se transmite un sens abstract. In anul 2023 a fost intemeiata la Graz, in Austria, Reteaua Europeana de cercetare pentru iconic turn in confesiunile crestine, care isi propune, intre altele, sa cerceteze si istoria si evolutia artei crestine, in special a icoanei.
Lucrarea parintelui protoiereu doctor Alexandru Nan, parohul Parohiei „Buna Vestire” din München, este dedicata primului iconic turn cuprinzator din istoria crestinismului apusean, anume receptarii teologiei icoanei in Occidentul crestin in perioada carolingiana. Bizantinii au inteles inaintea altor culturi ca sfintele icoane sunt oglinzi finite si trecatoare ale infinitului, pornind de la afirmatia Sfantului Apostol Pavel „ca vedem acum ca prin oglinda, in ghicitura, iar atunci, fata catre fata; acum cunosc in parte, dar atunci voi cunoaste pe deplin” (1 Corinteni 13, 12). Ele il ajuta pe cel care le cinsteste si le priveste sa urce cu mintea spre cer si sa intre intr-o relatie nemijlocita cu Sfantul reprezentat.
Pr. Prof. Dr. Daniel Benga
