Donatorul - Alexander Hausvater

Doua teme m-au insotit de mult timp: dragostea unui tata pentru fiica lui si devenirea unui lider politic, mai ales unul care urmeaza sa conduca o revolutie.
Ma intreb daca un parinte, in iubirea lui fara margini pentru copilul lui, are dreptul de a-i fauri o personalitate care poate ca nu-i sta in fire, de a-l impinge pe un drum catre o alta destinatie decat cea de care copilul are nevoie.
De la inceput, am intitulat romanul Donatorul de sperma. Prin asta voiam sa accentuez faptul ca donatia de sperma era ceva pur biologic si nu sufletesc. Oare poate duce una la cealalta? Cine stie? Acum, dupa definitivarea titlului, nu voi mai afla vreodata.
Suntem cu totii donatori. De idei, de case, de masini, de opere de arta, de cladiri, de multe altele. In stafeta vietii, mostenim valori si traditii, pe care ajungem sa le practicam si sa le imbogatim cu propriile noastre trairi, ca apoi sa le transmitem generatiei urmatoare, care, la randul ei, adauga ceva din cunostintele, visurile si experientele ei si o da mai departe urmatoarei generatii si tot asa.
(Alexander Hausvater)