Maksim T. Ermakov, brand managerul unei companii de ciocolata, se lupta cu inversunare sa reziste presiunilor unei societati uniformizante. Idealul lui este sa isi cumpere o locuinta in Sadovoe Kol’to – un gest sinonim cu libertatea, prin care viseaza sa se distinga de masa amorfa a moscovitilor. intr-o zi se trezeste la birou cu niste agenti ai departamentului de prognoza sociala si afla ca este, intr-adevar, asa cum si-ar fi dorit, un individ iesit din comun. Vestea buna are insa si un revers: Maksim T. Ermakov trebuie sa isi traga un glont in cap. Dupa spusele celor doi agenti, insasi existenta lui este un atentat la siguranta mondiala si ameninta sa declanseze un lant nesfarsit de catastrofe, de la tsunami-uri si atacuri teroriste la o criza economica mondiala si un nou razboi in Caucaz. Viata a sute de mii de oameni depinde de martiriul lui.
Numai ca pentru Maksim T. Ermakov, marea dilema a poporul rus, formulata de Dostoievski – „Sa salvez lumea sau sa beau si eu o ceasca de ceai?“ – a fost rezolvata in favoarea ceaiului. Agentii fac tot ce le sta in putinta ca sa il convinga sa se sinucida, hartuindu-l, mituindu-l si chiar punandu-i la dispozitie un pistol. Dar Maksim T. Ermakov nu se da batut si, in numele dreptului la viata si la ceai, depune eforturi de-a dreptul eroice numai si numai ca sa nu devina erou.
Numai ca pentru Maksim T. Ermakov, marea dilema a poporul rus, formulata de Dostoievski – „Sa salvez lumea sau sa beau si eu o ceasca de ceai?“ – a fost rezolvata in favoarea ceaiului. Agentii fac tot ce le sta in putinta ca sa il convinga sa se sinucida, hartuindu-l, mituindu-l si chiar punandu-i la dispozitie un pistol. Dar Maksim T. Ermakov nu se da batut si, in numele dreptului la viata si la ceai, depune eforturi de-a dreptul eroice numai si numai ca sa nu devina erou.
Romanul suporta usor o lectura in cheie alegorica. Povestea lui Maksim T. Ermakov pune in discutie probleme sociale de actualitate: lupta dintre individ si sistem, libertate individuala versus spirit civic, pretul pe care suntem dispusi sa il platim pentru binele colectiv, locul pe care mai poate sa-l ocupe eroismul intr-o societate care te condamna la mediocritate, problema vinovatiei si a responsabilitatii intr-o societate impersonala, ale carei resorturi depasesc puterea noastra de intelegere etc.
Principala referinta a autoarei este Dostoievski (insemnari din subterana), dar romanul ei intra in dialog si cu Procesul lui Kafka, mai ales prin tematica si prin deschiderea spre absurd.
