Filosofie romaneasca in spatiul public. Modernizare si europenizare - ed. a II-a - Constantin Schifirnet

Modernitatea a produs o modificare de esenta in raporturile creatiei intelectuale cu comunitatea nationala. Din acest unghi filosofia a cunoscut o nationalizare asa cum stiinta a devenit in timp nationala. Ideea este de retinut fiindca filosofia a evoluat in stransa asociere cu stiinta in epoca moderna ambele avand ca fundament rationalitatea si rationalismul. Dupa cum scrie Rudolf Stichweh1 stiinta moderna a fost stiinta universala in secolele XVI-XVIII deoarece pana in secolul al XVIIIlea stiinta a fost transmisa intr-un mediu international de comunicare in limba latina. Din secolul al optsprezecelea a avut loc o nationalizarea stiintei. In secolul al XIX-lea publicatiile stiintifice au fost asumate in Europa de catre comunitati stiintifice nationale. Cu toate acestea evolutia comunitatii stiintifice nationale a fost insotita de o diferentiere interna progresiva a stiintei. Perioada moderna a sustinut o infrastructura nationala de organizare a activitatii stiintifice desfasurate de catre comunitati nationale stiintifice si institutiile stiintifice integrate in universitati. Comunitatea stiintifica nationala a fost un stimulent puternic pentru raspandirea globala a stiintei si a institutiilor sale de baza. Aceasta scurta referire la nationalizarea stiintei vine ca argument in sustinerea tezei despre nationalizarea filosofiei iar despre problematica unei filosofii romanesti s-a discutat in ambianta propice a clarificarilor cu privire la caracterul national al celorlalte componente ale culturii. Evaluarea componentei nationale a gandirii autohtone se face constant prin raportare la filosofia occidentala filosofie afirmata in epoca moderna intr-un cadru national. Filosofia romaneasca a urmat acelasi trend adica in primele faze ale modernizarii a adoptat mai mult principiul preluarii de idei din filosofiei universala. Au existat cel putin doua curente de gandire filosofica autohtona unul preocupat de argumentarea universalitatii filosofiei in temeiul rostului ei principal in a descifra adevarul pornind de la cunoasterea stiintifica a realitatii iar al doilea curent era interest de descifrarea materialului romanesc . Prima directie admitea numai filosofia capabila sa revele adevarul universal dincolo de orice contingente nationale lasand in umbra realitatea nationala pe cand cealalta orientare judeca filosofia in concretul national si etnic. O particularitate a culturii romanesti si deci si a filosofiei autohtone este discontinuitatea in evolutia ideilor si a initiativelor culturale. Obsedata de ideea continuitatii cultura romaneasca nu a reusit decat foarte rar sa infaptuiasca o activitate creatoare neintrerupta. Nici in ce priveste libertatea de cugetare nu s-a putut asigura continuitate deoarece perioadele de interdictie au alternat cu perioadele de exprimare nestingherita a ideilor. Cultura si cugetarea romaneasca au chestionat limitele capacitatii proprii de creativitate si proiectele ratate din societatea romaneasca. In continuare discut modernitatea tendentiala2 ca argument pentru explicatii ce pot fi formulate asupra tezei despre particularitatile miscarii filosofice originale intr-o societate care a cunoscut si cunoaste o modernitate proprie. Spre deosebire de modernitatea realizata in Occident de economia capitalista si actiunea actorilor sociali in spirit democratic in spatiul public in Romania modernitatea s-a produs in arii foarte restranse si de ea au beneficiat grupuri sociale cu pondere scazuta in societate. Daca vorbim in termenii unor curente din filosofia romaneasca lumea romaneasca nu este marcata puternic de valorile normele principiile si criteriile vietii moderne incat de aici se poate conchide ca lipseste omul modern obiectul fundamental al filosofiei. Actiunile si ideile despre modernizare derulate in societatea romaneasca raman partiale si nefinalizate iar modernitatea este mai mult o aspiratie un tel de atins dar niciodata pe deplin realizat. Modernitatea tendentiala este o modernitate provocata rezultat al unei modernizari in ariergarda si nu al uneia in avangarda. Teza despre modernitatea tendentiala releva o separare intre idee sau proiecte si actiuni sau politici. In acest caz ideile au circulatie in spatiul public dar fara ca si actiunile aferente lor sa fie finalizate. Constantin Schifirnet Constantin Schifirnet este profesor universitar la Facultatea de Comunicare si Relatii Publice Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti. Cercetator la Centrul de cercetari pentru problemele tineretului 1968-1990 1994-2004 . Director in Ministerul Culturii 1990-1994 . Cofondator al Facultatii de Stiinte Politice Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir al carei decan a fost in perioada 1999-2002. Director al Scolii Doctorale Stiintele comunicarii din cadrul S. N. S. P. A. 2008-2012 . Director al grantului CNCS Constructia mediatica a europenizarii ca problema publica in contextul integrarii europene a societatii romanesti 2009-2011 . Este autor al lucrarilor Europenizarea societatii romanesti si mass-media coord. 2011 Sociologie romaneasca moderna 2009 Formele fara fond un brand romanesc 2007 C. Radulescu-Motru. Viata si faptele sale vol. I-III 2003-2005 Geneza moderna a ideii nationale 2001 Sociologie 2004 Educatia adultilor in schimbare 1997 Civilizatie moderna si natiune. Mihail Kogalniceanu Titu Maiorescu Mihai Eminescu 1996 Tineretul intre permanenta si innoire 1987 Generatie si cultura 1985 Adolescentii si cultura 1974 Studentul si societatea 1973 . A coordonat colectia Ethnos a Editurii Albatros. A reeditat peste 30 de titluri de lucrari romanesti majoritatea pentru prima oara de la aparitie semnate de M. Eminescu T. Maiorescu N. Crainic O. Goga M. Ralea G. Calinescu A. D. Xenopol Aurel C. Popovici C. Radulescu-Motru G. Sofronie R. Seisanu D. Staniloae Al. Claudian S. Mehedinti T. Braileanu M. Manoilescu Marin Stefanescu insotite de ample studii introductive comentarii si note. A reeditat Operele lui Spiru Haret vol. I-XII 2009-2010 studiu introductiv ingrijire de editie note pentru fiecare volum. In ultimii ani a publicat studii despre modernitatea tendentiala e. g. Tendential Modernity Social Science Information vol. 51 No. 1 March 2012 22-51 mass media si europenizare. Domenii de studiu sociologia comunicarii sociologia si antropologia culturii sociologia varstelor si generatiilor modernitate europenizare gandirea filosofica si sociologica romaneasca.