Flori de castan - George Anghe

Primavara de-acum este ciudata, neprevazuta, capricioasa, instrainata de ea, infasurata intr-o mantie de tacere, nu mai are stralucirea primaverilor de altadata. Suntem permanent obsedati de simptomele necunoscutului iar frica reuseste sa creeze starea. Dar omul, nu de frica, trebuie sa respecte legea, sa se respecte pe sine. Izolarea si solitudinea a inspaimintat o lume intreaga dar si primavara. Am foast opriti din mersul prin viata si siliti sa ne asezam fata-n fata cu noi insine pentru a ne dezvalui spaima cea mai mare ce a cuprins acum pamintul, neputinta si nestiinta de-a trai singuratatea cu-atit mai mult cu cat ea este regizata si impusa de altii. Ne-am pierdut increderea in puterea de-a alunga raul, orice forma ar avea el, si care a devenit o permanenta aducatoare de tristeti si depresii... - George Anghe