Te-am intalnit pe drumuri, cu Cerul in priviri, dar merele de-a valma ma imbiau mai tare, se zvarcoleau cu spaima, tipand impotriviri se adunau ciorchine si impleteau hotare...
In iuresul acesta de-amarnice striviri, Te-am intalnit pe drumuri, cu Cerul in priviri.
Si te pandesc de-atuncea si Cerul il doresc: ma poticnesc ca Petru cand marea se agita, ma indoiesc ca Toma cand nu te mai zaresc, ma prabusesc adesea cu inima dogita, dar nu uit ca prin Tine toti spinii infloresc, si Te pandesc atuncea, si Cerul il doresc.
