Lucrarea reprezinta teza de doctorat a Arhidiaconului Vladut-Iulian Rosu. Pentru redactarea acesteia, autorul a consultat o vasta bibliografie internationala si a efectuat calatorii in mai multe tari, cu scopul de a vizita muzee si biserici care pastreaza reprezentari iconografice ale vechilor vesminte liturgice.
Scopul acestei lucrari este „de a pune in lumina originea si evolutia fiecarei piese de vestimentatie liturgica in parte si de a determina factorii care au influentat, in timp, forma, numarul si coloritul vesmintelor liturgice”, mentioneaza autorul.
In acest sens, a fost analizata evolutia vestimentatiei liturgice diaconesti, preotesti si arhieresti, dar si a accesoriilor liturgice arhieresti precum carja arhiereasca, bastonul, engolpionul, crucea pectorala, dichero-tricherele si vulturii.
Autorul a urmarit trei aspecte principale in analiza realizata: „etimologia”, „originea si dezvoltarea” si „semnificatia simbolica” a fiecarui vesmant in parte. De asemenea, au fost analizate culorile vestimentatiei liturgice, rugaciunile la imbracarea vesmintelor, precum si modalitatilor vechi de confectionare si impodobire a lor.
Lucrarea se incheie cu un inventar al celor mai vechi vesminte pastrate pana in prezent.
