Despre Radu Enache s-a spus ca este un poet care a debutat neobisnuit de tarziu. Citindu-l, am realizat ca nici nu se putea altfel. Versurile lui nu sunt ceea ce intelegem, in mod obisnuit, prin poezie – expresie lirica a unor stari sufletesti –, ci un mijloc de materializare a cugetarilor acumulate si a revelatiilor avute pana la maturitate.
Eul liric al poemelor sale este memoria colectiva sau, as putea spune, un om generic, transcendent, care trece prin toate vremurile si civilizatiile, lovindu-se de limitele existentei umane, de formele ei mereu schimbatoare, dar cu acelasi continut de fond. Abordarea poetica, expresia filosofica pe note lirice, este felul in care Radu Enache, ajuns la maturitate, la intelepciune, spune ceea ce are de spus fara sa lase portite pentru polemici, asa cum se obisnuieste pe taramul filosofiei.
Natalia Onofrei
