Moldova sfanta coroana si regii Jagielloni. Vasalitate putere si gandire politica 1387-1526 - Liviu Pilat

Pornind de la analiza vasalitatii ca relatie de putere intre principii Moldovei si regii Poloniei si Ungariei cartea releva o noua abordare a medievisticii romanesti diferita de cele anterioare prin integrarea intr-un amplu context est-central european si raportarea atenta la realitatile politice si gandirea politica medievala. Avand in centrul atentiei lupta pentru putere lucrarea ofera o istorie riguroasa si realista intr-o expunere diacronica care integreaza analiza vocabularului politic ceremonialului si a gandirii politice in contextul particular al evenimentelor istorice. Desi trateaza sfera relatiilor politice in special cele considerate externe lucrarea se deosebeste de abordarile traditionale. Fiind una de istorie a puterii sunt necesare unele explicatii de natura metodologica si conceptuala. Studiile privind puterea au devenit foarte populare in ultimele decenii in contextul eforturilor de renovare a istoriei politice prin largirea considerabila a spectrului de lucru. Majoritatea acestor demersuri nu vizeaza puterea in sens abstract si nu isi propun sa defineasca un concept sau sa-l remodeleze ci atentia se indreapta asupra formelor ei de manifestare. In general tendinta este de a privi puterea ca inerenta oricarei societati umane ca rezultat al competitiei dintre inizi si grupuri fiind cea care impune reguli si limiteaza efectele pentru a nu se ajunge la anarhie. De aceea puterea are un caracter juridico-institutional si se afla la dispozitia unei persoane sau a unui grup de inizi care o exercita in folosul lor si al societatii careia ii apartin. In acest caz puterea este o expresie plenara a inegalitatii dintre inizi si a unui raport de dominare identificandu-se cu statul dar care are rolul de a transforma o entitate abstracta intr-o realitate concreta.