Traducere din limba engleza si note de Veronica D. Niculescu
„Protagonistul din Ochiul pare desprins din paginile lui Gogol sau Dostoievski: un mic-burghez chinuit, care incearca in zadar sa-i impresioneze pe membrii mai bine situati ai cercului de emigranti din care face parte. Cu elementele sale de existentialism presartrian si variatiunile pe tema dublului, acest «mic roman», dupa cum il numeste Nabokov, este una dintre cele mai mari izbinzi ale epicului de la Benito Cereno a lui Melville sau O coarda prea intinsa a lui Henry James.” (Roy Johnson)
„Protagonistul din Ochiul pare desprins din paginile lui Gogol sau Dostoievski: un mic-burghez chinuit, care incearca in zadar sa-i impresioneze pe membrii mai bine situati ai cercului de emigranti din care face parte. Cu elementele sale de existentialism presartrian si variatiunile pe tema dublului, acest «mic roman», dupa cum il numeste Nabokov, este una dintre cele mai mari izbinzi ale epicului de la Benito Cereno a lui Melville sau O coarda prea intinsa a lui Henry James.” (Roy Johnson)
„Relatia dintre constiinta si realitate ocupa un loc central in creatia lui Nabokov. Constiinta este ceea ce asigura unicitatea individului si conexiunea lui cu realitatea, dar ea este limitata de moarte sau pierderea memoriei, iar Ochiul exploreaza in profunzime aceste limite, intrucit Smurov, naratorul, cauta cu disperare o solutie de evadare dintr-o realitate in care se simte claustrat. Insa, in loc sa-si foloseasca puterea imaginatiei pentru a conferi propriei existente culoare si viata, Smurov creeaza un univers alternativ, uitind ca nu putem pacali moartea, iar aceasta izolare autoimpusa va face ca realitatea sa-i para cu neputinta de indurat.” (The International Fiction Review)
Vladimir Vladimirovici Nabokov (1899-1977) s-a nascut la Sankt-Petersburg. In 1919, din cauza situatiei politice din Rusia, familia sa a fost nevoita sa emigreze. Nabokov a studiat limbile slave si romanice la Trinity College din Cambridge (1919-1922), apoi a locuit la Berlin (1923-1937) si la Paris (1937-1940), scriind cu fervoare, in rusa, mai multe romane, zeci de povestiri, sute de poeme si citeva drame. In 1940 a plecat in America, impreuna cu sotia si fiul sau, de teama sa nu fie trimis intr-un lagar de concentrare. A predat la universitatile Wellesley, Harvard si Stanford. Intre 1948 si 1959 a fost profesor de literatura rusa la Cornell University. Din seria rusa a scrierilor lui fac parte romanele Masenka (1926), Rege, dama, valet (1928), Apararea Lujin (1930), Ochiul (1930), Glorie (1932), Un hohot in bezna (1932), Disperare (1934), Darul (1938), Invitatie la esafod (1938). Dupa stabilirea in Statele Unite, isi incepe stralucita cariera de romancier in limba engleza si publica Adevarata viata a lui Sebastian Knight (1941), Blazon de bastard (1947), Lolita (1955), Pnin (1957), Foc palid (1962), Ada sau ardoarea (1969), Lucruri transparente (1972), Priveste-i pe arlechini (1974). In 1967 ii apare volumul autobiografic Vorbeste, memorie. Pentru activitatea sa literara, scriitorul a fost distins cu National Book Foundation Medal. In 2008, Editura Polirom a initiat Seria de autor „Vladimir Nabokov”.
